Comisia Europeană a lansat propunerea pentru un Act privind libertatea presei, la care s-au ivit valuri de reacții din partea societății civile și a organizațiilor din sectorul media.
Regulamentul urmărește să sporească transparența proprietății mass-media și să introducă garanții privind independența editorială și pluralismul mass-media și face parte din planul de acțiune mai larg al Comisiei pentru democrație europeană, anunțat în decembrie 2020.
În timp ce multe organizații mass-media au salutat în mare măsură legea, altele s-au declarat deschis în opoziție față de introducerea regulamentului, în special având în vedere că politica media este de obicei privită ca o competență națională, relatează EURACTIV.
Comisarul european pentru valori și transparență, Věra Jourová, susține că „pentru unii, va fi prea mult. Pentru unii, va fi prea puțin. Pentru unii care spun că UE nu ar trebui să reglementeze peisajul media din Europa, avem un mesaj: credem contrariul”.
Actul este cel mai important pas dintr-un an relativ activ în ceea ce privește inițiativele media la nivelul UE, cu introducerea unei Recomandări privind siguranța jurnaliștilor și a directivei Comisiei anti-SLAPP, menită să restrângă desfășurarea proceselor abuzive împotriva lucrătorilor din media, printre cele mai vizibile. De altfel, propunerea UE de a aborda procesele abuzive împotriva jurnaliştilor ar putea schimba jocul. Jurnaliștii merită o protecție mai bună împotriva „dreptului” politicienilor sau întreprinderilor puternice, deoarece noua inițiativă a UE anti-SLAPP ar putea transforma tendința îngrijorătoare de a arma legile și instanțele pentru a reduce la tăcere vocile critice din Europa.
Actul recent prezentat public este configurat ca o piesă de reglementare a pieței interne, care acoperă piața media la nivelul UE, mai degrabă decât o politică media directă. Acesta va înlocui actualul Grup al Autorităților Europene de Reglementare pentru Serviciile Media Audiovizuale (ERGA) cu un nou organism, Consiliul European pentru Serviciile Media, care va fi format din reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare a mass-media și va fi însărcinat să consilieze Comisia cu privire la implementarea și elaborarea regulamentului.
News Media Europe, un grup care reunește editorii de știri, a cerut casarea noului Board, avertizând că acesta ar putea deschide calea pentru controlul statului asupra presei. Deși susține legea în principiu, grupul a spus că va fi nevoie de o modificare serioasă pentru a se asigura că nu subminează libertatea presei.
Legea va cere, de asemenea, furnizorilor de servicii media să ofere publicului informații despre proprietatea asupra lor, dar, în același timp, orice măsuri de transparență dincolo de aceasta sunt lăsate la latitudinea recomandării… neobligatorii care însoțește regulamentul.
Guvernelor li se va interzice intervenția în independența editorială a furnizorilor de servicii media și să se asigure că fondurile publice, inclusiv publicitatea finanțată de stat, sunt alocate prin procese transparente și obiective.
Legea introduce, de asemenea, obligații pentru guverne pentru sistemele de măsurare a audienței pe care s-ar putea baza aceste alocări și face Comisia responsabilă de monitorizarea anuală a pieței media.
O vastă coaliție de grupuri, inclusiv Federația Europeană a Jurnaliştilor, Reporteri fără frontiere și Institutul Internațional de Presă a salutat inițiativa ca fiind o deschidere nouă în protejarea libertății presei în Europa. Dar, în paralel, atrag atenția, într-o declarație, că ar fi necesare mai multe modificări, inclusiv măsuri mai concrete privind transparența și protejarea în continuare a independenței atât a autorităților naționale de reglementare a presei, cât și a Consiliului.
Regulamentul acoperă, de asemenea, relația dintre editorii de presă și platformele online, solicitând acestora din urmă să permită instituțiilor să se declare organisme media independente din punct de vedere editorial și obligând platformele să justifice mai cuprinzător eliminarea oricărui conținut. Darcei care lucrează în domeniul anti-dezinformare și-au exprimat imediat îngrijorarea că, făcând ecou dezbaterilor care au apărut odată cu Legea privind serviciile digitale, includerea unei „exceptări de mass-media” similare ar putea crea lacune care să permită răspândirea dezinformarii.
În text sunt incluse și interdicții privind utilizarea programelor-spion și a instrumentelor de supraveghere împotriva jurnaliștilor, alături de protecții specifice mass-media din serviciul public, menite să împiedice aceste puncte de vânzare să devină instrumente pentru propaganda de stat sau de partid. Cu toate acestea, unele grupuri au exprimat o rezistență mai fundamentală la introducerea regulamentului. EMMA/ENPA, o organizație care reprezintă editorii de presă din Europa, a fost deschis în opoziția sa față de lege, argumentând că regulamentul riscă să dăuneze sistemelor media din UE care funcționează bine și să prejudicieze independența editorială.
„Nu doar marile platforme online, ci și autoritățile de reglementare media pot interfera acum cu presa liberă, în timp ce editorii sunt înstrăinați de propriile publicații. Libertatea editorială a editorilor de presă este amenințată și, prin urmare, fundamentul libertății presei în Europa”, a declarat Ilias Konteas, director executiv al EMMA/ENPA. „Libertatea editorială a editorilor de presă este amenințată și, prin urmare, fundamentul libertății presei în Europa”. (Redacția UZPR)
ARTICOL PRELUAT DE PE https://uzp.org.ro/
