vineri, februarie 14, 2025
No menu items!
Cotidian al Românilor din Austria și de pretutindeni!
AcasăAnalize/Opinii/EditorialeArmata doctorilor din Armată

Armata doctorilor din Armată

S-a scris, și vor mai curge încă râuri de cerneală, despre Armata doctorilor din Armată. Sângeroasele bătălii pe care acești bravi oșteni le poartă cu demnitatea și onoarea militară continuă să alimenteze (re)sentimentele opiniei publice.

Armata doctorilor în haină militară are efectivele unei brigăzi. Sunt peste 2000 de militari activi sau în rezervă, care se laudă cu o diplomă mincinoasă. Una care nu face decât să le confirme impostura și venalitatea.

Plagiatul și doctoratele obținute prin furt intelectual sunt subiecte care n-ar trebui să iasă din atenția mass media. Este vârful corupției unui sistem care nu are niciun interes să se însănătoșească. Dimpotrivă, Armata doctorilor din Armată își racolează permanent prozeliți. Are nevoie de indivizi dispuși să-și compromită integritatea morală și profesională pentru „50% din nivelul salariului minim brut pe țară”.

Subtilul domn Ciucă

„Să moară intelectualii neplagiatori, vers din maneaua politică a domnului Cîmpeanu” este un articol (aici) din care câteva fraze merită dezvoltate. Sau, cel puțin, explicată dilema din retorica autorului.

„Ce n-am înțeles niciodată este de ce ar avea nevoie, pe cartea de vizită, un general care a luptat prin Afganistan de vorba doctor. Omologii săi americani n-au asemenea vorbe pe plăcuța de la gât și asta nu-i împiedică să-și facă meseria și să primească notorietatea care li se cuvine.”

Mai întâi, să respectăm adevărul istoric. Nici un general român nu a luptat în Afganistan sau Irak. În ce-l privește, dottore s-a luptat doar cu kilogramele, în teatrele de operații. Au fost încleștări crunte. Cum altfel? Singurul efort era deplasarea la birou și la sala de mese. Deseori, în papuci. S-a întors acasă cu bocancii noi, motiv pentru care i-a și donat Muzeului Militar.

Pentru a înțelege drama ostașului, care trebuia să suporte trecerea lentă a timpului dintre două mese, relevantă este una din glumele sale preferate. Eroul nostru se lăuda cu regimul său alimentar: „I’m on sea food diet. I eat all I see”.

Din păcate, traducerea („Sunt la dieta cu fructe de mare. Mănânc tot ce văd”) nu prinde jocul de cuvinte. Altfel, speranța mâncăciosului era să se prezinte ca un fin cunoscător al limbii engleze, capabil de autoironie, o formă rafinată de umor. Probabil, mulți s-au minunat de candoarea dolofanului.

Apoi, este corectă constatarea cu omologii americani. Armata României are mai mulți doctori decât suma celor din toate statele aliate. Rezultatul? O lipsă de respect și o atitudine fals condescendentă, care ne transformă în ținta glumelor și ironiilor.

Modul în care s-a aruncat în derizoriu un titlu, cunoscut în țările civilizate ca fiind corolarul eforturilor și sacrificiilor unor personalități științifice sau academice, nu face cinste Armatei României.

Doctoratul, o lustrație profesională!

De ce are nevoie un militar român de plăcuța pe care să scrie „doctor”? Pentru avantaje materiale, pentru a-și dinamiza cariera sau pentru a-și înăbuși frustrările.

Să începem cu frustrările sub-mediocrilor care au încercat să-și ascundă modestia profesională în spatele unor diplome. Mulți dintre acești impostori sunt ofițeri fără realizări deosebite în arma sau specialitatea de bază. Nu sunt indivizi pe care să-i fi reținut colegii sau superiorii. Nici remarcați prin lucrări sau intervenții deosebite în dezvoltarea domeniului.

O insignă agățată în piept ar trebui să le ridice statura profesională. Să-i transforme automat în somități academice. Deseori chiar se întâmplă ca unii colegi să vorbească admirativ, în șoaptă, despre ei: „Ai auzit? Maiorul X este doctor!”

Altfel, impactul asupra dezvoltării armei sau Armatei este nul. Lucrările științifice și activitatea publicistică sunt limitate la câteva articole, publicate în perioada doctoratului. Toate, în Buletinele sau revistele editurilor universităților de care aparțin școlile doctorale. De ce are nevoie MApN de atât de multe edituri?

De multe, ori aceste „articole”, la rândul lor, plagiate, sunt inserate în tezele de doctorat. Se ajunge la situații comice, dacă n-ar fi triste. Pentru că sursa nu este corect citată în lucrare, „doctorandul” își auto-plagiază un articol… deja plagiat.

Ridicolul situației face ca „domnul doctor în științe militare”, locotenent sau căpitan fiind, să nu știe să echipeze o hartă. Ba, chiar mai grav! Sunt cazuri de doctori în științe militare care, după obținerea titlului, participă la cursul de maior (nivel brigadă) sau aspiră la un master în conducere. Atât de mari doctori în științe militare sunt!

„Follow the money!”

În anul 1976, era lansată celebra frază, în filmul „Toți oamenii președintelui”. În spatele acțiunilor reprobabile stau intereselor materiale. Identificarea celor cuplați la conductele cu bani, ar aduce în atenție și vinovații pentru dezastrul din Armată. Achizițiile, învățământul militar, CSA Steaua sau sistemul medical sunt doar câteva din sectoarele care merită investigate temeinic. Adevărul ne-ar cutremura!

Nimeni nu dorește, însă, reducerea corupției din MApN.

Tinerele generații sunt și ele convertite la „ciucanism”. Cu excepția câtorva cursuri, care pregătesc militarii pentru nivelul profesional următor, învățământul este lipsit de substanță și seriozitate. Formalități care asigură aparentă consistență unor CV-uri. Programe de pregătire care permit supraviețuirea unui sistem educațional anacronic și supradimensionat.

În Armată, doctoratul nu este expresia unui amplu proces de cercetare științifică. Nu presupune efort intelectual, viziune sau imaginație. Este o industrie. Achitarea comisioanelor oneroase garantează succesul.

Zecile de diplome, pe care le acordă anual cele 3 școli doctorale din MApN, asigură o prosperitate greu de imaginat „cadrelor universitare”. Scandalul plagiatelor de la SRI sau MAI nu a provocat niciun fel de convulsii în MApN. A crescut numărul locurilor cu taxă și a tezelor de doctorat cu titluri sau subiecte infantile.

Pentru cei care renunță la onoare și demnitate, banii sunt o motivație importantă. O investiție de câteva mii de euro se amortizează în 3-4 ani și produce apoi efecte pe termen nedeterminat.

Titlul de doctor în „științe militare și informații”, permite celor care-l dețin, în MApN, să încaseze jumătate din salariul minim pe economie. Indiferent de structura în care sunt încadrați sau de subiectul tezei de doctorat. Despre „știința militară” este toată Armata.

Modernizarea managementului contabilităţii în MApN în conformitate cu standardele internaţionale şi directivele europene în domeniu” este titlul unei teze de doctorat în științe militare. Comentariile sunt inutile.

Ce să știe Sun Tzu, Corbett sau Clausewitz despre succesul acțiunilor militare? Contabilitatea este cheia de boltă a științelor militare!

Câte teze de doctorat au influențat dezvoltarea Armatei? Câte intră în bibliografia obligatorie a studenților? Niciuna!!!

Plăcuța care nivelează potecuța

Un ofițer serios și integru este conștient că nu poate aspira la doctorat. Nu are timp și resurse care să-i permită o cercetare de o asemenea amplitudine. Armata confundă doctoratul cu expertiza sau notorietatea.

Armata doctorilor din Armată se reclamă ca fiind o unitate de elită.

Aiurea! Ariviști feroce, înecați în servilism și obediență, care au beneficiat constant, în carieră, de impulsul oferit de plagiat. Doctoratul a fost, deseori, pașaportul către stelele de general. Altfel, Armata doctorilor din Armată are în compunere indivizi definitiv certați cu limba română, cultura și chiar pregătirea militară.

Mulți dintre aceștia nu cunosc nici o limbă străină. În schimb, parte din referatele sau „articolele” lor au abstractul în limba engleză. Unii chiar trec în bibliografie lucrări de autori străini, în original. Cum le-au studiat? Cu „Google translate”?

De ce ar avea nevoie un general de plăcuța de doctor? Pentru că altfel n-ar fi ajuns general. Unii, mai temători, își instruiesc subordonații să nu le menționeze titlul de doctor în documentele oficiale. Dacă se trezește vreun curios să le verifice teza?

Generalul de brigadă Daniel Pop este doctor în științe militare din anul 2016. Lucrarea „Influenţa operaţiilor psihologice asupra acţiunilor militare” nu este publicată, dar rezumatul poate fi accesat aici. Lecturarea bibliografiei, cu adevărat selectivă, este suficientă pentru a oferi imaginea unei teze sub nivelul unui referat de liceu.

Lucrarea a fost realizată cu sprijinul financiar oferit prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin Fondul Social European. Să mai spună cineva că nu atragem fonduri europene! În condițiile astea, de ce nu este publicată?

Daniel Pop este rectorul UNAp și „patronul” principalei fabrici de doctorate a MApN. Un individ care nu a avut nici o activitate didactică sau de cercetare științifică. Nici măcar o lucrare proprie, publicată. Pentru funcția actuală, îl recomandă titlul de doctor, gradul de general și clanul ciucanilor. Cu ce tupeu și autoritate apare în fața subordonaților? Toți știu ce fel de doctor este.

Armata doctorilor, rușinea Armatei!

Generalul maior (rz.) Blaiu Dorin, doctor în științe militare, este cel care a transformat Armata din Ardeal (aici) în feuda unui grup de interese, profund virusat politic. Blaiu este reprezentativ pentru Armata doctorilor din Armată!

În urmă cu câteva luni, a trecut în rezervă. Ulterior, a fost recuperat de prietenii lui, politicienii. Ca să ne fie clar de ce sunt posibile atât de multe anomalii. O Armată care nu face politică, dar este profund politizată.

De curând, Blaiu a fost numit consilierul primarului liberal Emil Boc, pe probleme de poliție locală. Cine are ocazia să-l asculte cuvântând, va avea imaginea doctorilor în științe militare. Apropiați-vă, însă, cu atenție! Capul intelectual al unor doctori vă poate afecta emoțional.

Doctoratul și plagiatul lui Ciucă au intrat în atenția opiniei publice pentru că eroul de la Nassiriah a fost permanent avid de funcții și putere. Altfel, nimeni nu s-ar fi arătat interesat de moștenirea culturală și academică a gânditorului de la Plenița.

În situația lui sunt sute, dacă nu, mii de militari. Doctori în pleonasm și furt intelectual, analfabeți incapabili să articuleze câteva cuvinte, fără să producă insulte limbii române.

Doctoratul a crescut veniturile salariale și drepturile din pensie pentru cea mai coruptă categorie de militari, Armata plagiatorilor. A scăzut însă încrederea în seriozitatea și corectitudinea Armatei.

Doctoratul este una din cele mai mari minciuni ale Armatei. O diplomă care ascunde neputință și corupție.

De ce au nevoie generalii de doctorat? Pentru că impotența intelectuală are nevoie de un energizant!

https://www.facebook.com/politicaapocalipsei

ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE https://politicaapocalipsei.net/: https://politicaapocalipsei.net/2022/09/08/armata-doctorilor-din-armata/

RELATED ARTICLES
- Advertisment -
Spatiu publicitar 300x250

Comentarii