Bătălia de la Nasiriah și legenda generalului care și-a condus trupele prin focul luptei, sunt o dezonoare pentru Armata României. Pentru simplul fapt că, printr-o minciună, un impostor își asumă fapte de vitejie de care nici măcar n-ar fi capabil.
Dacă există suspiciuni serioase privind onoarea și seriozitatea personajului, altfel stau lucrurile când vine vorba despre afacerile dubioase care se întâmplă în proximitatea sa. Poate sunt doar coincidențe, dar prea se adună multe. Ca muștele la…
De la minisubmarine, la superdrone!
Achizițiile Armatei au ajuns să facă obiectul emisiunilor de divertisment. Când, în declarații, echipamentele convenționale sunt înlocuite cu tehnologia de vârf, ce reacție poți aștepta, în afara zâmbetelor condescendente? Armata României este desculță, n-are muniție și se hrănește prin catering, dar se dotează ambițios… verbal.
MApN cumpără drone Bayraktar. A pregătit deja 300 mil. dolari, pentru 18 drone. Prețul unei drone Bayraktar TB2 nu depășește 5 mil. dolari. Rezultă că diferența de 210 mil. dolari are în vedere sprijinul logistic și echipamentele necesare instruirii. Suma pare mult rotunjită, dar e bine să existe o rezervă, pentru comisioane.
Surpriza nu este foarte mare. Bayraktar s-a dovedit un echipament fiabil în Ucraina, iar Armata are un purtător de cuvânt, generalul Spînu, specialist în analizarea acțiunilor militare, pe jocuri video pe calculator.
Achiziția dronelor vine după un lung șir de alte promisiuni spectaculoase.
Fifor visa o flotă de submarine care să cutreiere dedesubturile Mării Negre. Colegul său de partid, Vasilică Dîncu, dorește unele mai mici. Filozoful a ajuns la concluzia că apa rece, oricum, micșorează. Așa că s-a orientat către minisubmarine. Unele mititele, de buzunar. Atât de mici, încât nu le vom vedea niciodată.
Alt ministru, dottore Ciucă, eroul bătăliei de la Nassiriah, visează la apărarea stratificată, a României. Așa că s-a implicat cu tot efortul, fizic și i/legal, în achiziții ale sistemelor care să ne apere spațiul aerian. De sus în jos și pe orizontală.
O astfel de abordare, multidimensională, a spațiului de luptă, presupune și sisteme de avertizare timpurie, performante.
Pupăza din Cârcea
În urmă cu cinci luni, aduceam în atenție telenovela achizițiilor din armată. Printre altele, menționam programul major „Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil, FPS-77”. Contractul a fost încheiat inițial pentru 2 radare, în 2015, dar, între timp, a crescut la 6.
Programul nu s-a finalizat, în anul 2022 trebuie livrat ultimul echipament. Armata a descoperit, însă, că radarele sunt cu adevărat mobile. Echipamentele se pot muta și în funcție de interesele investitorilor străini.
În comuna Cîrcea/ Dolj (lângă Plenița lui Ciucă) a fost instalat un radar militar, în anul 1998. Echipamentul vechi a fost înlocuit recent cu „tridimensionalul” FPS-77. Radarul execută misiuni specifice în sprijinul Forțelor Aeriene și suplimentează rețeaua pe care o folosește autoritatea de control al traficului aerian civil.
Deși radarul se află amplasat de 24 de ani în locația menționată, CJ Dolj susține că a aflat de existența lui, abia la începutul acestui an. Prin urmare, CJ Dolj și comuna Cîrcea nu pot fi reținuți vinovați pentru că în anul 2020, au bătut palma cu compania Lidl pentru construcția unui centru logistic, pe o suprafață de 23 hectare, în apropierea instalației militare.
A fost o afacere pentru care autoritățile locale (și nu numai) au avut interese directe și pe persoană fizică. Primarul Valerică Pupăză, ca orice edil care se respectă, deținea majoritatea terenului pe care a început construcția centrului logistic. Multe hectare, cumpărate cu doar câteva săptămâni înainte de emiterea certificatului de urbanism. Terenul a fost cedat celor de la Lidl pentru 9 mil. euro. Comentariile sunt inutile.
„Construcția unor clădiri în proximitatea radarului cauzează degradarea/diminuarea parametrilor de funcționare (…) afectând negativ misiunile de bază ale acestuia și securitatea zborurilor militare și civile“, susţinea Armata. Așa că s-a adresat instanței. Impresionat, am putea crede, văzând determinarea cu care Armata României își apără cauza.
Doar că, de aici începe „jocul de gleznă” al MApN.
Ordinul prin care se schimbă modificarea
Mai întâi, Armata a cerut suspendarea actelor administrative (certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire) abia în februarie 2022, deși, construcția începuse în urmă cu un an. Dosarul nr. 1941/63/2022 a primit până în prezent 6 termene, din care 3 amânări prin „acordul părţilor, în vederea încercării soluţionării litigiului pe cale amiabilă”. Completul care are spre soluționare cauza este „CAF Urgență 2”. E curios ce se înțelege în Craiova prin „urgență”!
După termenul din luna mai 2022, deși MApN este de acord cu „soluționarea litigiului pe cale amiabilă”, în ziua următoare, introduce o altă acțiune. De data aceasta, în dosarul 3706/63/2022, Armata este „fără echivoc” (din Ciucă citire) și cere anularea actelor administrative. Instanța, fără să fixeze termene intermediare, și-a acordat termen de pronunțare 4 luni, până pe 13 septembrie 2022. Săptămâna trecută, a amânat pronunțarea pentru 20 septembrie 2022.
Întregul circ al acțiunilor în instanță este, însă, doar pierdere de timp și resurse.
În vară, ministrul Apărării a semnat Ordinul M108/ 12.07.2022 prin care completează Ordinul ministrului M58/ 2016, care aproba derogarea de la prevederile Ordinului ministrului MS 17/ 2015. Am menționat întreg mecanismul „schimbării modificărilor”, pentru a înțelege brambureala deselor amendări ale cadrului normativ în MApN.
Revenind, prin ordinul M108/ 12.07.2022 se „deleagă locțiitorului Bg. 76 CSR”, responsabilități ale ministrului Apărării Naționale. Nu șefului Apărării sau altui general. Ministrul deleagă responsabilități de la primul nivel decizional, către ultimul.
Altfel, Ordinul ministrului este un act normativ și este inadmisibilă superficialitatea și incompetența juriștilor militari. În MApN, nu există funcția de „locțiitor al brigăzii” sau al oricărei alte structuri. Probabil, este vorba de locțiitorul comandantului brigăzii. Locțiitorul sau adjunctul este asociat unei funcții nu unei structuri.
Trebuie subliniat că delegarea este modul prin care se descarcă de responsabilitate toți politicienii și politrucii-generali din Armată. Impotență decizională!
Acarul Păun este colonel!
„Locțiitorul brigăzii” nu are absolut nici o competență pentru nici una din sarcinile primite. Printre responsabilitățile „delegate” este și încheierea „tranzacției judiciare cu părțile litigante” din dosarul 3706/36/2022.
Tranzacţia judiciară este un act de dispoziţie, prin care se stinge procesul, cu ajutorul instanței de judecată. Presupune renunţări şi concesii reciproce, motiv pentru care părţile trebuie să aibă capacitatea de a dispune de drepturile lor (capacitate de exerciţiu deplină, să fie vorba de drepturi cu privire la care partea poate să dispună). Un „delegat” nu poate avea „capacitate de exercițiu deplină”.
În subsidiar, același „locțiitor al brigăzii” trebuie să negocieze cu „pârâții” din dosar amenajarea unei poziții temporare și relocarea ulterioară a radarului FPS-77 pe un alt amplasament, care va fi realizat „pe cheltuiala” Lidl și CJ Dolj. Prin urmare, Armata a renunțat, din ordinul ministrului, la actuala poziționare a radarului. Ce rost a mai avut spectacolul din instanță? De ce primește un specialist în radiolocație sarcini pentru astfel de negocieri?
„F…ck the Army!”
Succesul nemților de la Lidl, în lupta de la Cârcea, nu este chiar o dramă pentru toți combatanții. Noi suntem obișnuiți cu trădarea și „întoarcerea armelor”.
Autorizația de construcție, eliberată în iunie 2021, menționează un termen de execuție de 12 luni. Lucrările au început imediat și, în câteva luni, s-a ridicat structura de rezistență a clădirilor principale.
Este greu de crezut că structurile de specialitate ale MApN nu au furnizat ministrului Ciucă informații asupra situației. Radarul militar se află la 50 de km distanță de Scutul de la Deveselu și la mai puțin de 8 kilometri de Aeroportul și Brigada Multinațională din Craiova. N-ar fi, însă, prima situație în care ministrul este informat operativ și alege calea oneroasă.
Faptul că, din punct de vedere legal, MApN are dreptate, dincolo de orice dubiu, nu contestă nici măcar „pârâții”. Argumentele CJ Dolj au fost atât de puerile, încât mai mult i-au acuzat decât exonerat de vină. Ce valoare au însă susținerile legale, când cele politice și financiare au întotdeauna drept de preempțiune în România?
Senator PNL de Dolj este actualul premier, dottore Ciucă Nicolae. Atâta timp cât Ciucă a fost ministru al Apărării, a preferat să ignore situația. Centrul logistic Lidl de la Cârcea asigură locuri de muncă pentru populația din Dolj. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, nu putea rămâne indiferent, doar pentru că în ecuație ar fi fost unele instalații ale Armatei. Sau legea.
O instalație militară care ar trebui amplasată și exploatată discret, a devenit subiectul unei dispute pe care Armata a pierdut-o. Apărarea României este o glumă. Nimic din ce are legătură cu Armata, nu prezintă interes pentru autorități.
„F…ck the Army” ar fi tradus de Irina Nistor, cu un neutru „la naiba cu Armata”. Cam asta face dottore cu Armata României și apărarea națională, de prea mulți ani!
https://www.facebook.com/politicaapocalipsei
Post Scriptum
La termenul de astăzi, 20 septembrie 2022, Instanța a respins cererea părților de a se lua act de tranzacția depusă la termenul de judecată din data de 13 septembrie 2022 și repune cauza pe rol, pentru continuarea judecății.
Prin urmare, părțile deja au făcut o tranzacție!!! Poate, s-au apucat deja să mute radarul, în taină, să nu-i deranjeze pe nemți. Doar că ilegalitățile sunt evidente, așa că instanța dorește să-i vadă transpirând din greu, pentru a-și acoperi fărădelegile. Poate intervine și DNA.
ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE politicaapocalipsei.net: https://politicaapocalipsei.net/2022/09/20/armata-romaniei-intre-nasiriah-si-carcea/
