Anunțurile Guvernului privitoare la creșterea economică și la creșterea PIB-ului au ajuns să creeze furie în rândul populației, sufocată de o sărăcie fără precedent. În fapt, România nu are nicio creștere economică, pentru că investițiile sunt la cel mai jos nivel din ultimii 30 de ani, iar producția este în cădere liberă. Singura creștere este cea a inflației, care înseamnă o cifră de afaceri mai mare la o cantitate mai mică de produse și servicii și sume mai mari colectate de stat prin taxe și impozite.
Cum vor simți românii creșterea economică, a fost întrebat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Păi nu au cum, că a fost ”mâncată” de inflație. În fapt, creșterea economică de pe hârtie ne-a adus și prejudicii, având în vedere că banii din PNRR au fost tăiați, pe motiv că ne-am relansat prea tare. Realitatea dureroasă este că tot mai multe companii importante se închid, producând șomeri pe bandă rulantă sau șomaj tehnic, cu 75% din salariu plătiți de stat, care grevează și mai tare bugetul.
Realitatea este că investițiile publice au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, fapt care a condus la o prăbușire economică devastatoare. Realitatea este că România nu a fost în stare să cheltuie niciun euro din avansul de peste 3 miliarde de euro din PNRR și că nici nu poate spera să aducă în economie fondurile din planul de relansare, atâta vreme cât finanțarea inițială trebuie să o facă statul și abia ulterior se vor face decontările. Institutul Național de Statistică arată că, în luna iunie 2022, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali față de luna mai 2022 cu 4,5%. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că numai 30% din planul de investiții al României a fost pus în aplicare, susținând că la rectificare s-a ținut cont și de acest aspect. Cum s-a ținut cont? Au mai plusat cu ceva bani în zona investițiilor, probabil pentru a reuși să cheltuie, până la sfârșitul anului, avansul din PNRR. Chiar dacă cifrele de afaceri din comerț și servicii au crescut, din cauza majorărilor de prețuri, per ansamblu, consumul a scăzut, urmând să se reducă și mai mult în următoarele luni.
Estimări fantasmagorice
Rectificarea bugetară, bazată pe estimări de creștere a încasărilor, nu este deloc sustenabilă, susține Consiliul Fiscal. O majorare a veniturilor din impozitul pe profit cu 4 miliarde de lei nu este deloc realistă, dat fiind faptul că atingerea țintei propuse pentru încasările din impozitul pe profit necesită menținerea ritmului de creștere a acestora și în cea de a doua jumătate a anului. ”Această ipoteză este problematică având în vedere gradul ridicat de incertitudine al posibilelor evoluții macroeconomice, în special pe fondul prelungirii sau chiar escaladării conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei”, arată Consiliul Fiscal. În ce privește o majorarea a încasărilor din TVA cu 5,1 miliarde de lei până la sfârșitul anului, Consiliul Fiscal consideră că estimarea va însemna, de fapt, o gaură în buget de 5 miliarde de lei. În ce privește estimarea bugetară de un plus de 1,9 miliarde de lei din accize, aceasta presupune, în realitate, un minus la buget de 2,5 miliarde de lei.
Marea criză se apropie
Autoritățile au început să recunoască, destul de voalat, că marea criză se apropie și că trebuie luate măsuri urgente, deși acestea întârzie să apară. ”Nu suntem într-o oază în care suntem feriți de riscurile apariției unor elemente de presiune de exemplu recesioniste, dar ele au fost sau sunt anticipatele pas cu pas pentru că trebuie să te uiți cum funcționează anumiți indicatori proxy – de exemplu producția industrială este în scădere. Asta îți arată că vei avea o dificultate, cel puțin pe trimestrul 3 și 4 și trebuie să iei niște măsuri, să revigorezi acea acea zonă, astfel încât pierderile de context sau de conjunctură să nu se resimtă în efectele orizontale”, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
