Pragul de sărăcie în Austria pentru o persoană este de 1.328 de euro . Dacă te uiți la câți bani au la dispoziție cei care caută un loc de muncă în fiecare lună, poți vedea că aproape toți aceștia trăiesc la sau sub pragul sărăciei. Institutul SORA a colectat aceste cifre în numele Institutului Momentum. Concluziile: Persoanele în căutarea unui loc de muncă rămân într-o situație de urgență! Soluția ar fi indemnizații de șomaj mai mari, care ar stimula și economia.
În Austria, 377.000 de oameni sunt șomeri. Cei mai mulți dintre ei își caută un loc de muncă de mai bine de 12 luni. În timp ce șomajul a scăzut în ultimele luni, un număr deosebit de mare de oameni sunt afectați de șomaj pe termen lung – chiar mai mult decât în anul anterior crizei . Mulți se luptă să-și valoirfice șansele, pentru că le lipsește jumătate din venit. Pentru că în Austria, indemnizația de șomaj reprezintă doar 55 la sută din ultimul venit. Indemnizația medie de șomaj este de 843 de euro, dar pragul de risc de sărăcie este de 1.328 de euro pe lună. Acesta din urmă corespunde la 60% din venitul mediu .
În 2021, Institutul Momentum , în cooperare cu SORA, a examinat câți solicitanți de locuri de muncă sunt expuși riscului de sărăcie și a intervievat peste 1.200 de persoane afectate. Rezultatul: 97% dintre cei chestionați au fost nevoiți să se descurce cu mai puțin de 1.400 de euro net, pe lună! Circa 9 din 10 respondenți erau cu mult sub pragul sărăciei, cu un venit lunar de mai puțin de 1.200 de euro. Aproape toți șomerii din Austria trăiesc deja la sau sub pragul sărăciei!
La ce trebuie să vă gândiți și atunci când luați în considerare valoarea medie a indemnizației de șomaj: O valoare medie ascunde cazurile flagrante. Prestațiile de șomaj sunt deosebit de scăzute pentru femei, șomeri mai tineri, lucrători slab calificați, lucrători migranți și lucrători atipici. Salariile aici sunt, de obicei, deja mici – la fel ca și, ulterior, indemnizația de șomaj.
Ajutorul de șomajîn Austria este prea mic!
Alte țări europene, cum ar fi Elveția (79%), Portugalia (76%), Danemarca (74%) și Țările de Jos (74%) au rate nete de înlocuire semnificativ mai mari – adică, cei care caută un loc de muncă primesc o proporție mai mare din ultimul lor salariu. Chiar și cu o perioadă foarte lungă de șomaj de 24 de luni, Franța (64%), Belgia (65%) și Danemarca (83%) au rate mai mari. „Rata scăzută de 55% din salariu din Austria, provine dintr-o perioadă de ocupare a forței de muncă, când oamenii au fost șomeri doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp și au trebuit să treacă doar câteva săptămâni peste această perioadă dificilă. Rata este prea mică pentru perioade mai lungi de șomaj!”, spune Herbert Buchinger, membru al consiliului de administrație al AMS (Arbeitsmarktservice – Agenția de Șomaj/Ocupare a Forței de Muncă-n.n).
Dar, în vremuri de criză, nu numai că tot mai mulți oameni își pierd locul de muncă, ci caută și mai mult timp noi locuri de muncă. Când economia se clatinp, aproape că nu se creează noi locuri de muncă.
| Pragurile actuale ale riscului de sărăcie | |
| gospodărie de 1 persoană | 1.328 € |
| 1 adult + 1 copil | 1.726 € |
| 2 adulti | 1.992 € |
| 2 adulti + 2 copii | 2.789 € |
Social-democrații, sindicatele și Camera de Muncă cer, așadar, încă demult, ca indemnizațiile de șomaj să fie majorate – de exemplu, la 70 la sută din ultimul salariu. Acest lucru nu ar însemna doar siguranță pentru cei afectați, ci și ar stimula economia. Pentru că, în aceste gospodării, fiecare euro în plus se întoarce în consumul privat. Și asta, la rândul său, reprezintă jumătate din produsul nostru intern brut (PIB).
Dar Guvernul ia o altă direcție. Ministrul Muncii al ÖVP, Martin Kocher, dorește să pună mai multă presiune asupra șomerilor și a anunțat că șomerii care nu acceptă locuri de muncă, vor trebui să se teamă de reduceri ale indemnizațiilor de șomaj sau chiar de tăierea acestora. În plus, el și Guvernul vor să reducă indemnizațiile de șomaj, în general. Ei vor să recurgă la ceea ce ei numesc „indemnizații de șomaj degresive”. Asta înseamnă: la începutul șomajului ar trebui să se primească mai mulți bani, dar, cu cât căutarea unui loc de muncă durează mai mult, cu atât cei afectați ar trebui să primească mai puțini bani.
Adevărata problemă o constituie locurile de muncă puține și nivelul prea mic al ajutoarelor de șomaj!
Potrivit publicației kontrast.at, social-democrații, sindicatele și Camera Muncii fac apel de luni de zile la majorarea indemnizațiilor de șomaj. Dar ministrul Muncii, Martin Kocher, merge într-o altă direcție. Deși sunt doar 119.000 de posturi vacante pentru 377.000 de șomeri, Kocher este împotriva unui ajutor de șomaj mai mare:„Știm că stimulentul de a căuta un loc de muncă scade atunci când indemnizația de șomaj este prea mare!” – susține el. Cu alte cuvinte, dificultățile financiare ar trebui să-i oblige pe șomeri să lucreze în locuri de muncă care nu există.
Kocher nu este deranjat de faptul că aproape nu există studii științifice care să demonstreze că o prestație de șomaj în scădere – adică, una care scade în timp – reduce șomajul. El încă mai crede în asta, așa cum a încercat să dea explicații ridicole în jurnalul de dimineață al televiziunii Ö1.
Partidului Popular – ÖVP, îi place să prezinte indemnizațiile de șomaj ca o „barieră în calea angajării” – adică, ca un hamac social pe care cei care caută un loc de muncă nu mai doresc să-l părăsească. De fapt, șomajul nu este confortabil. Șomajul este de obicei o povară atât financiară, cât și psihologică. Pierderea locului de muncă înseamnă, de asemenea, pierderea unei părți din identitatea și rutina zilnică. Dacă dintr-o dată ți-au mai rămas doar jumătate de bani, nu-ți mai poți practica hobby-urile, nu-ți mai poți achita mâncarea și nici măcar îngriji sănătatea!
Ministrul Kocher susține însă modelul guvernamenal pentru prestațiile de șomaj. În ciuda șomajului ridicat, sprijinul pentru șomeri urmează să fie redus.
Specialistulîn științe sociale Emmerich Tálos a descoperit, într-un studiu, că 19% dintre șomeri își epuizează economiile într-un interval de până la 5 luni și apoi începe riscul sărăciei. Pentru marea majoritate, cel târziu după un an. Riscul DE SĂRĂCIE în rândul șomerilor este de 3,5 ori mai mult decât în rândul angajaților! Cheltuielile neașteptate pun viața în pericol la circa 75% dintre șomeri , potrivit Institutului Momentum.
Odată cu sărăcia financiară, vine și sărăcia socială. Ca țomer, cu greu poți participa la viața socială și apoi, este și rușinea. Când băncile cu greu mai acordă șomerilor împrumuturi, mulți rămân cu ajutorul de șomaj.
Referendum pentru un ajutor de șomaj mai mare!
În iulie 2021, oameni de știință socială, activiști, social-democrați, dar și sindicaliști creștini și verzi apropiați guvernului, au lansat inițiativa populară „ Indemnizația de șomaj, sus!„. Ei cer o creștere a indemnizațiilor de șomaj la 70% din ultimul salariu net și o relaxare a prevederilor pentru locurile de muncă intermediate. Inițiatorii caută sprijin. Puteți susține referendumul online pe pagina de start a Ministerului de Interne, aici: https://www.bmi.gv.at/411/
