LOVITURĂ NAPRASNICĂ PENTRU MAJORITATEA DIN CSM!

10 septembrie 2022

191

Dovada că CSM a încălcat legea!

Judecătorul Robert Iulian Tunsu de la Curtea Apel Târgu Mureș obligă CSM să declanșeze alegeri pentru desemnarea unui membru definitiv în Consiliu, pe locul rămas vacant după pensionarea judecătoarei Mariana Ghena și ocupat, în prezent, de Marian Buda, ca membru interimar. CA Târgu Mureș a admis acțiunea Opoziției din CSM, care a acuzat încălcarea legii prin refuzul majorității de a declanșa alegeri!

SCRIS DE: GEORGE TĂRÂȚĂ

Curtea de Apel Târgu Mureș a oferit dovada că majoritatea care controlează CSM a încălcat legea atunci când a refuzat să declanșeze alegeri pentru desemnarea unui membru definitiv în Consiliu, pe locul rămas vacant după pensionarea judecătoarei Mariana Ghena, reprezentanta Înaltei Curți în CSM, și ocupat în prezent de judecătorul Marian Buda (foto), în calitate de membru interimar. Curtea de Apel Târgu Mureș a obligat CSM să organizeze alegeri pentru desemnarea unui membru definitiv în CSM, pe locul rămas vacant după pensionarea Marianei Ghena.

Decizia a fost luata vineri, 9 septembrie 2022, de judecătorul Robert Iulian Tunsu de la Curtea de Apel Târgu Mureș. Practic, acesta a admis în parte acțiunea formulata de Opoziția din CSM, formata din judecătorii Andrea Chis, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Balan, și procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac și Tatiana Toader. Concret, Tunsu a obligat CSM să rerspecte prevederile art. 57 din Legea 317/2004 și să dispună organizarea de alegeri la Înalta Curte, pentru că instanță suprema să desemneze un reprezentant în CSM pe locul rămas vacant după pensionarea Marianei Ghena, loc ocupat în prezent de judecătorul Marian Buda în calitate de membru interimar al CSM.

Decizia Curții de Apel Târgu Mureș poate fi atacata cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Un recurs ce ar putea fi soluționat după ce actualul CSM își vă fi încheiat mandatul, astfel încât acțiunea celor șapte membri CSM să rămână fară obiet. Chiar și așa, indiferent daca recursul se vă judeca în mandatul actualului CSM sau nu, decizia Curții de Apel Târgu Mureș reprezintă o palma grea data majorității care controlează Consiliulul, care a fost practic devoalata că a încălcat legea.

Iată minuta Curții de Apel Târgu Mureș (dosar 148/43/2022):

“Soluția pe scurt: RESPINGE excepția inadmisibilității, excepție invocata de paratul Consiliul Superior al Magistraturii, că neîntemeiată. ADMITE ÎN PARTE cererea în contencios administrativ formulata de reclamanții ANDREEA ANAMARIA CHIS, GABRIELA BALTAG, EVELINA MIRELA OPRINA, MIHAI ANDREI BALAN, TATIANA TOADER, CRISTIAN MIHAI BAN și FLORIN DEAC (cu domiciliul), în contradictoriu cu paratul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, (cu sediul/domiciliul). OBLIGA paratul Consiliul Superior al Magistraturii să procedeze la demararea procedurii de alegere a unui nou membru al acestei instituții, pentru locul rămas vacant, că urmare a pensionarii doamnei judecător Mariana Ghena, potrivit procedurii prevăzute de art. 57 din legea 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii. RESPINGE cererea de constatare a încetării calității de membru interimar în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a domnului judecător Marian Buda.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Târgu-Mureș. Pronunțată potrivit art. 402 din codul de procedura civila, prin punerea soluției la dispoziția parților prin mijlocirea grefei instanței azi, 09.09.2022.

Document: Hotărâre 66/2022 09.09.2022”.

Legea e clara: CSM trebuia să facă alegeri

Lumea Justiției a prezentat încă din primăvara acestui an modul în care majoritatea care controlează CSM refuza să organizeze alegeri la ICCJ pentru că judecătorii de la instanță suprema să își trimiță un reprezentant cu mandat definitiv în Consiliu, care să ocupe locul rămas vacant după ce în ianuarie 2022 judecătoarea Mariana Ghena a ieșit la pensie, loc ocupat în prezent că interimar de judecătorul Marian Buda, cel care s-a clasat următorul după Mariana Ghena la alegerile pentru CSM organizate în 2016. Grav este că refuzul de a organiza alegeri la ICCJ (în urma cărora poate fi ales chiar Marian Buda) se face cu încălcarea art. 57 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede în mod imperativ că în cazul vacantarii unui loc în CSM, acesta este ocupat că interimar de următorul magistrat clasat la alegerile pentru Consiliu, urmând să se organizeze alegeri pentru desemnarea unui reprezentat cu mandat definitiv din partea instanței al carei reprezentant în CSM a vacantat locul.

Art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

„(1) În cazul încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.

(2) Până la alegerea unui nou membru, interimatul vă fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obținut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfășurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19. (3) în cazul prevăzut la alin. (1), persoana aleasa pentru ocuparea locului vacant își exercita calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani”.

Nerespectarea unei norme imperative, nulitatea hotărârii Plenului CSM, deturnarea rațiunii legii: Buda și-a pierdut calitatea de membru CSM

Așadar, lucrurile sunt cât se poate de clare: legea obliga la organizarea alegerilor, iar din punctul nostru de vedere în mod normal nicio instanță din aceasta tara nu poate da o alta soluție, neexistand vreo explicație pertinenta a refuzului CSM de a organiza alegeri. De altfel, în acțiunea depusa la Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul 148/43/2022 pe care Lumea Justiției o prezinta în exclusivitate, cei șapte membri ai Consiliului acuza majoritatea care controlează CSM și care a refuzat declanșarea alegerilor de nerespectarea unei norme imperative, arătând că însuși interimatul asigurat în prezent de Marian Buda este strict legat de alegerea noului membru.

De asemenea, cei șapte membri ai Consiliului acuza nulitatea Hotărârii Plenului CSM prin care a fost refuzata organizarea de alegeri la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru desemnarea unui reprezentant în CSM cu mandat definitiv, pe motiv că aceasta nu a fost motivata. Or, arata cei șapte, motivarea respectivei Hotărâri a Plenului CSM constituie o veritabila condiție de validitate a acesteia, chiar Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind că obligativitatea motivării unui act administrativ nu poate fi apreciata doar că o condiție de forma, ci că o condiție de legalitate ce vizează fondul actului administrativ. Mai mult, lipsa motivării hotărârii CSM prin care a fost refuzata declanșarea alegerilor provoacă în același timp și încălcarea principiului transparentei administrației publice.

Nu în ultimul rand, cei șapte membri ai Consiliului solicita Curții de Apel Târgu Mureș să constate încetarea calității de membru interimar al CSM al lui Marian Buda. Concret, aceștia explica faptul prin refuzul de a se organiza alegeri la ICCJ a fost practic anulat termenul limita al mandatului interimar al lui Marian Buda, termen, care era până la alegerea unui nou membru. Practic, în mod nelegal, prin refuzul de a fi declanșate alegeri, Marian Buda a fost transformat dintr-un membru CSM interimar într-un membru CSM cu mandat plin.

Pe de alta parte, completam noi, trebuie amintit că Hotărârea Plenului CSM de a nu fi organizate alegeri la ICCJ a fost luata inclusiv cu votul lui Marian Buda, cel căruia îi profita menținerea interimatului și mai mult chiar transformarea mandatului de intermar într-unul definitiv. Iar pentru neorganizarea de la alegeri la ICCJ au votat inclusiv ceilalți doi reprezentanți ai instanței supreme în CSM, Simona Marcu și Corina Corbu.

Iată un fragment din acțiunea membrilor CSM Andrea Chis, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Balan, Cristian Mihai Ban, Florin Deac și Tatiana Toader, aceasta fiind atașată integral la finalul articolului:

„(i) Nerespectarea unei norme imperative

Dispoziția legala anterior menționată are caracter imperativ, ceea ce înseamnă obligativitatea adaptării conduitei Consiliului Superior al Magistraturii la prescripțiile prevăzute de lege, fară a se putea invoca de către autoritate niciun fel de motiv de oportunitate.

Or, din succesiunea evenimentelor derulate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii se constata că autoritatea a refuzat în mod explicit să dea curs unei dispoziții legale imperative, statuând în ședință Plenului din data de 11.02.2022 că nu înțelege să organizeze alegerile pentru locul vacant de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ciuda demersurilor verbale și scrise efectuate de subsemnații prin care am atras atenția asupra necesitații respectării prevederilor legale evocate și organizării de alegeri.

Prin respingerea cererii de organizare a alegerilor în ședință din data de 11.02.2022 și prin refuzul de a discuta noua cerere având același obiect, în ședință din data de 28.02.2022, cu motivarea verbala, în ședință, că acest subiect a fost deja tranșat de Plenul CSM, este evident refuzul expres al Consiliului Superior al Magistraturii de a aplica dispoziția legala imperativa din art. 57 din Legea nr. 317/2004 în sensul de a se organiza alegeri pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani pentru ocuparea locului de judecător devenit vacant aferent Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Nu doar că textul de lege este imperativ în ceea ce privește organizarea noilor alegeri pentru locul rămas vacant, dar chiar interimatul asigurat de judecătorul care a obținut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfășurate în anul 2016 este strict legat de alegerea noului membru, ceea ce impune derularea celor doua proceduri – organizarea noilor alegeri și validarea membrului interimar.

(îi) Nemotivarea actului administrativ

Hotărârea Plenului (fară număr) contestata nu cuprinde niciun fel de motivare, Consiliul Superior al Magistraturii înțelegând să nu motiveze soluția adoptata în ședință Plenului din data de 11.02.2022.

Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrariului, sens în care art. 31 alin. (2) din Constituția României prevede expres că autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Motivarea unei decizii administrative trebuie să conțină elemente de fapt și de drept care, pe de o parte, să permită destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile și efectele deciziei și proporționalitatea măsurii cu împrejurările în care a fost dispusa și cu interesul public pe care autoritatea este chemata să îl ocrotească, iar, pe de alta parte, să facă posibila exercitarea controlului de legalitate.

Motivarea actului administrativ constituie o veritabila condiție de validitate a acestuia, o garanție împotrivă conduitei arbitrare a autorităților publice, menita să asigure posibilitatea verificării limitelor exercitării puterii lor discreționare. Instanță suprema a reținut că obligativitatea motivării nu poate fi apreciata doar că o condiție de forma, ci că o condiție de legalitate ce vizează fondul actului administrativ (ICCJ, s. cont. adm. fisc., dec. nr. 274 din 26 ianuarie 2006, Buletinul Casației nr. 2/2006, p. 22).

În plus, lipsa motivării actului administrativ presupune și încălcarea principiului transparentei administrației publice, care cunoaște o consacrare implicita la nivelul art. 31 alin. (1) și (2) din Constituția României prin dreptul la informație. Procedând la motivarea actului administrativ, autoritatea oferă garanții de respectare a legii, căci putând fi verificate justificările oferite rațiunilor de fapt și de drept care au stat la baza emiterii sau adoptării unui act administrativ, sunt create premisele împiedicării deciziilor arbitrare sau abuzive.

În jurisprudență comunitara, astfel cum a fost ilustrata în practica instanței supreme, s-a reținut în mod constant că amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat sau emis și de circumstanțele fiecărui caz, o motivare insuficienta sau greșită fiind considerata echivalenta cu lipsa motivării (ICCJ, s. cont. adm. fisc., dec. nr. 482 din 26 ianuarie 2007, nepublicata).

Or, lipsa totala a motivării actului administrativ atacat, Consiliul Superior al Magistraturii înțelegând să posteze pe site-ul instituției numai soluția adoptata, pe scurt, fară să indice un număr de hotărâre și fară să ofere cea mai sumara argumentație în vederea cunoașterii motivelor care au stat la baza respingerii cererii de aplicare a unei dispoziții legale imperative, conduce la nulitatea acestuia.

(iii) Deturnarea rațiunii legii

Prin adoptarea Hotărârii atacate și refuzul de organizare a alegerilor pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani pentru ocuparea locului de judecător devenit vacant aferent Înaltei Curți de Casație și Justiție, se deturnează scopul legii, în sensul că determina implicit transformarea perioadei de interimat, care se caracterizează prin provizorat, limitare în timp, vremelnicie, într-o stare de definitivat.

Or, legiuitorul nu a avut nicio clipa în vedere o asemenea ipoteza, ci a urmărit, că în situația existentei unei potențiale persoane care să preia interimatul, să asigure temporar funcționalitatea instituției că și cum ar lucra în condiții de normalitate și să asigure tranziția către definitivarea ocupării locului devenit vacant pentru restul de mandat.

Calitatea de membru interimar este conferita unui judecător numai cu condiția organizării de noi alegeri pentru postul vacant și până la alegerea unui nou membru.

Refuzul de a organiza noi alegeri înseamnă conferirea caracterului de membru definitiv judecătorului care a fost numit membru în condițiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ceea este reprezintă o încălcarea flagranta a legii”.