vineri, februarie 14, 2025
No menu items!
Cotidian al Românilor din Austria și de pretutindeni!
AcasăJustiție și LegislațieMAGISTRATURA SUB DICTATURĂ!

MAGISTRATURA SUB DICTATURĂ!

Judecătoarele CSM Gabriela Baltag și Evelina Oprina denunță riscurile din noile legi al justiției. Oprina: „O serie de pericole asupra independenței justiției provin chiar din interiorul sistemului… Noile legi vor crea riscul concentrării puterii în mâna unei sfere mai restrânse de persoane”. Baltag: „N-a dispărut niciodată câmpul tactic. Se pregătește să revină… M-am îngrozit lecturând pachetul legislativ… Am regăsit câmpul tactic” (Video)

scris de V.B.

Există pericole enorme pentru magistratura română în noile legi ale justiției – ticluite de ministrul de resort, Cătălin Predoiu și asumate de către întregul guvern Nicolae Ciucă –, au avertizat judecătoarele CSM Gabriela Baltag (foto stanga) și Evelina Oprina (foto dreapta), reprezentantele tribunalelor în Consiliul Superior al Magistraturii, duminică, 11 septembrie 2022, în emisiunea „Culisele statului paralel” de la Realitatea TV.

Concret, judecătoarea Oprina a subliniat că noile legi ale justiției vor crea cadrul necesar pentru ca puterea să fie concentrată în mâinile a mai puține persoane decât în prezent. Este vorba despre șefii de instanțe și de parchete, despre membrii CSM, dar și despre politicieni, întrucât, dacă va intra în vigoare în această formă, pachetul legislativ va permite intervenția factorului politic asupra actului de justiție. Iar toate aceste presiuni vor știrbi independența judecătorului – fapt care va afecta calitatea actului de justiție și, în ultimă instanță, chiar pe justițiabil, a subliniat magistrata.

Iar problema este cu atât mai gravă, cu cât actualul CSM ignoră opiniile minoritare exprimate de către membrii aleși și chiar încearcă să le anihileze. „Anihilarea” este exact cuvântul folosit de către Evelina Oprina.

Câmpul tactic n-a murit; doar un pic s-a odihnit

În același context al asaltului la independența magistraților, Gabriela Baltag a reclamat faptul că proiectele legislative ale regimului Ciucă-Predoiu readuc în forță ceea ce generalul SRI Dumitru Dumbravă a denumit prin celebra formulă „câmpul tactic”. Este vorba, desigur, despre implicarea Serviciului Roman de Informații în justiție. Toleranța față de această implicare riscă să readucă Romania la regimul comunist-stalinist al anului 1948, a subliniat magistrata. Amintim că această implicare este una profund ilegală, după cum Curtea Constituțională a stabilit în numeroase decizii de admitere.

Iar situația este cu atât mai revoltătoare, a adăugat judecătoarea Baltag, cu cât Consiliul Superior al Magistraturii a îngropat subiectul privind desecretizarea anexelor la Protocolul SRI-PICCJ din 2009 (protocol – adaugăm noi – declarat complet neconstituțional de către CCR).

Redăm cele mai importante afirmații ale judecătoarelor CSM Gabriela Baltag și Evelina Oprina:

„Anca Alexandrescu: De ce au ajuns românii să spună că nu mai au încredere în justiție?

Gabriela Baltag: Probabil, sunt îndreptățiți mulți dintre ei. Și prezența noastră astăzi, alături de dumneavoastră, este o dovadă că suntem aici, în primul rând, pentru că iubim această justiție. I-am dedicat o parte importantă din viața noastră. (…) Suntem într-un mandat de demnitate publică: mai avem câteva luni din el, am făcut absolut tot ce a fost posibil, din perspectiva noastră. Poate, nu toate lucrurile au fost grozave (probabil am mai și greșit), dar am făcut tot ce a fost posibil, în fiecare zi a mandatului nostru, ca să ne îndeplinim misiunea până la capăt. Pentru că zilele acestea, justiția trece printr-un moment deosebit – nu de cumpănă, dar am putea să-i spunem și așa. E undeva la răscruce. Și trebuie să ducem spre telespectatori, spre colegii noștri, spre toți cei care ne urmăresc în această seară, vulnerabilitățile unui sistem pregătit a se prăbuși. Pentru că există acest risc. Și ne referim la legile justiției.

Anca Alexandrescu: Este independentă justiția astăzi? Este o întrebare pe care o au pe buze toți românii. (…)

Evelina Oprina: În aceste zile, în care se dezbat legile justiției într-un ritm reclamat de unii că fiind foarte alert, se tace destul de mult, iar dumneavoastră sunteți printre puținii care ați ales să aduceți în discuție un subiect atât de important nu doar pentru noi, magistrații, ci pentru întreaga societate. Și am să explic un pic de ce este atât de important ca cei care ne privesc să înțeleagă că aceste legi ale justiției sunt pentru ei. (…)

În jurul acestui subiect, am auzit, în în ultimele luni de când se dezbat aceste legi, prea multe adevăruri pe jumătate spuse, prea multe lucruri intenționat amestecate sau așezate într-o cheie perfidă. (…)

Pachetul acesta de legi ale justiției nu este despre anumite soluții din dosare, nu este despre cum se pun în libertate sau nu unii infractori, nu este despre cum România urmează să adere sau nu la spațiul Schengen. Aceste legi ale justiției reglementează acele garanții pe care legea trebuie să le ofere judecătorilor și procurorilor, astfel încât în actul de înfăptuire a justiției (pe care, în principal, îl face judecătorul), ei să se bucure de toată libertatea necesară: să nu fie amenințați, să nu fie presați, să nu fie tentați, să nu fie supuși nici unei ingerințe, de nici un fel – nici din exterior, dar, mai ales, din interior. (…) Există o serie de pericole asupra independenței justiției, care – ce să vedeți? – provin chiar din interiorul sistemului judiciar și trebuie să fim atenți asupra lor.

Este vorba despre modul de recrutare a judecătorilor și procurorilor, despre evoluția lor în carieră, despre siguranța posturilor, despre formarea lor profesională, despre remunerație, despre cum răspund disciplinar judecătorii și procurorii. Or, noi trebuie să ne asigurăm că legile conțin garanții atât de solide, încât judecătorul, când soluționează cauza pe care o are în fața lui, trebuie să știe că este liber de orice fel de ingerință. Despre asta este vorba în legile justiției. Dar, din păcate, am identificat în aceste legi (care sunt extrem de stufoase – au sute de articole), am identificat foarte multe vulnerabilități. Problema cea mare a acestor legi este aceea că ele trebuie privite, oarecum, în ansamblu. Privite în ansamblu toate aceste legi și toate schimbările preconizate, ele creează niste mecanisme care vor crea riscul concentrării puterii în mâna unei sfere mai restrânse de persoane. (…) Mă refer, în principal, la conducătorii de instanțe și de parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, la intervenția factorului politic asupra actului de justiție, etc. (…)

Anca Alexandrescu: Într-un interviu de anul trecut al dumneavoastră, vă întrebați oare oare când o să se desecretizeze acele anexe de la protocoalele de colaborare. Pentru că aveați niste curiozități vizavi de magistrații care au fost implicați și au colaborat în acele echipe mixte. Au fost desecretizate?

Gabriela Baltag: E chiar o preocupare pe care am avut-o și pe care am conturat-o în solicitări concrete, adresate conducerii Consiliului, pentru a efectua demersuri către Serviciul Român de Informații, în vederea desecretizarii. Anul trecut, am vorbit noi public, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat. Zilele trecute, spunea cineva că altcineva de la noi ar fi confirmat faptul că, de fapt, Serviciul Român de Informații nu a dorit să răspundă. Dacă mă întrebați pe mine, eu cred că nici nu a plecat solicitarea de la Consiliul Superior al Magistraturii. În acea perioadă (n.r. în 2019), când am făcut solicitarea pentru desecretizarea acestor echipe mixte, am mai făcut o solicitare. Chiar în 2019, într-un interviu pentru ocuparea unei funcții de conducere la nivel de Inspecție Judiciară, inspectorul-șef care a și primit mandatul respectiv (n.r. Lucian Netejoru) a și vorbit, cu ocazia interviului respectiv (care e unul public; nu e nimic secret – îl putem găsi) despre faptul că în baza protocolului existent un timp îndelungat între SRI și Inspecția Judiciara, venea și studia la etajul 7 în CSM documente despre magistrați. Și despre un astfel de raport s-a vorbit într-o hotărâre a Plenului CSM. Eu am avut o preocupare mai veche privitoare la câmpul tactic.

Anca Alexandrescu: Mai există astăzi câmpul tactic? Mai simțiți că există, că funcționează?

Gabriela Baltag: Cred că n-a dispărut niciodată câmpul tactic. S-a retras, probabil, dar se pregătește să revină. Am făcut o solicitare de desecretizare și am adresat-o chiar instituției acesteia, care a făcut trimitere, într-un raport al Inspecției, la astfel de documente. Niciodată n-am primit nici de aici răspuns. Deci preocupările au fost. Nu am vorbit foarte mult despre ele, pentru că am așteptat să se găsească o soluție, o finalitate.

Anca Alexandrescu: Cum poate să meargă justiția înainte, dacă acest capitol nu este încheiat definitiv? Înțeleg că ceva este de ascuns, de vreme ce nu se dorește să se desecretizeze aceste anexe. Poate că sunt magistrați care au participat la acele echipe mixte, la anumite dosare, care, poate, ulterior, au primit achitare. (…) Nu s-au desecretizat aceste anexe. Se păstrează niște obiceiuri care au fost confirmate și prin celebra ordonanță a doamnei Prună (n.r. OUG 6/2016), care, după 6 ani de zile, a fost votată în Parlament, a fost declarată neconstituțională, dar intenția rămâne de a rebăga SRI în anchetele penale.

Gabriela Baltag: Este adevărat acest lucru. Eu sper să nu devină realitate. Chiar zilele trecute, am vorbit despre acest aspect. Sper că România nu poate fi mai rău decât în ’48. Pentru că, lecturând parte din acest pachet legislativ, eu m-am îngrozit pe partea mea de justiție. Că nu pot și nici nu am voie să exprim păreri pe partea de oportunitate. M-am uitat pe segmentul ‘Justiție’ și m-am întrebat unde aș putea să regăsesc câmpul tactic oficial, în lege. L-am găsit, desigur. Putem să discutăm săptămâni întregi, dar poate nu se va întâmpla acest lucru și nu vă fi nevoie. Cert este că, la nivel instituțional, referitor la desecretizare, s-a luat o atitudine: la nivel de Consiliu, nu a aplaudat nimeni. Dar nu s-au făcut demersuri mai departe pentru a afla tot adevărul. Asta, apropo de ce spunea colega mea, doamna judecător Oprina: că unele adevăruri spuse pe jumătate sunt mai rele decât cele nespuse deloc.

Anca Alexandrescu: Și tocmai asta v-am întrebat: cum poate să meargă mai departe justiția, dacă adevărurile sunt spuse doar pe jumătate? Adică, sunt doar jumătăți de măsură. În justiție, nu cred că merge cu unități de măsură – sau, cel puțin, așa cred că se învață de pe băncile facultății.

Evelina Oprina: Categoric că adevărul trebuie spus până la capăt și de aceea ne bucurăm de această discuție. Din nefericire, noi două, în seara aceasta, aici, nu reprezentăm instituția Consiliului Superior al Magistraturii. Suntem prezente în calitate de membre ale CSM, însă suntem 2 din cei 19 membri, suntem 2 din cei 14 aleși și 2 din jumătatea membrilor aleși care avem o altă opinie și o altă poziționare – inclusiv față de aceste legi ale justiției – decât majoritatea, astfel cum este ea alcătuită în interiorul Consiliului, dar din care face parte cealaltă jumătate de membri aleși. Am auzit discuții cu privire la împrejurarea că aceste legi au fost avizate de către CSM, într-o majoritate confortabilă. Mi-amintesc că a fost 13-6, respectiv 11-7. Da, este adevărat și că acest aviz are girul tuturor categoriilor reprezentate în CSM (judecători, procurori, societate civilă și membri de drept). Da, este adevărat, însă vreau să știți că există un apetit către ignorarea, dacă nu chiar anihilarea opiniilor contrare celor din majoritate.

Anca Alexandrescu: Din partea cui?

Evelina Oprina: În sensul de desconsiderare, în sensul că nu contează opiniile minorității (așa cum suntem calificați în acest moment), nu sunt luate în considerare, nu există – din punctul meu de vedere – deschiderea spre dialog și argumentație, nu există nici măcar – în ultima perioadaăde timp – aparența că se dorește măcar să fie ascultate argumentele noastre și respinse, finalmente. Nici măcar atât”.

ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE www.luju.ro: https://www.luju.ro/magistratura-sub-dictatura-judecatoarele-csm-gabriela-baltag-si-evelina-oprina-denunta-riscurile-din-noile-legi-al-justitiei-oprina-o-serie-de-pericole-asupra-independentei-justitiei-provin-chiar-din-interiorul-sistemului-noile-legi-vor-crea-riscul-concen

RELATED ARTICLES
- Advertisment -
Spatiu publicitar 300x250

Comentarii