Toată Europa îi acuză pe ruși, nimeni nu vede posibilă un act de sabotaj al SUA, deși americanii sunt cei mai interesați ca UE să cumpere gazul lor lichefiat!
Olivier Morin/AFP prin Getty Images
Criza energetică din Europa pare să intre într-o nouă fază periculoasă.
În cazul în care suspiciunile ar fi confirmate – sau pur și simplu cresc,însensul că Rusia s-arfi aflat în spatele exploziilor care au provocat luni, 26 septembrie, trei scurgeri pe cele două conducte de gaz Nord Stream de sub Marea Baltică, implicațiile de securitate pentru continent ar fi de amploare. Ideea că energia subacvatică și infrastructura de comunicații a UE ar fi acum o țintă rusă, ar forța armatele europene să se pregătească pentru un nou front, în mare parte, neașteptat, în războiul din Ucraina, care le-ar putea aduce într-o confruntare directă cu marina rusă.
Marea Britanie și-a exprimat de mult timp temerile că submarinele rusești din Atlantic și din alte ape nordice ar putea căuta să lovească cablurile submarine, esențiale pentru Internet. Exploziile din această săptămână fac acele temeri să pară mai puțin fanteziste și reaprind amintiri ale apogeului Războiului Rece, când flotele NATO și sovietice – și, în special, submarinele lor, au jucat jocuri cu mize mari de-a șoarecele și pisica, în Marea Baltică.
În semn că țările europene se grăbesc să-și ia măsuri de precauție suplimentare, ministrul norvegian al petrolului și energiei, Terje Aasland, a declarat marți, 27 septembrie, seara, postului național de televiziune NRK, că „se vor lua măsuri pentru a crește gradul de pregătire” în jurul infrastructurii de petrol și gaze, în urma discuțiilor dintre guvern, armată, poliție și operatori. Scurgerile de gaz Nord Stream au survenit la o zi după ce autoritățile norvegiene au cerut vigilență, după observarea unor drone neidentificate în apropierea platformelor de petrol și gaze. În iulie, Marina Regală a Marii Britanii a emis o declarație neobișnuit de specifică, că a urmărit submarine rusești pe coasta norvegiană.
Potrivit politico.eu, investigațiile privind scurgerile conductei de gaz sunt în desfășurare în Danemarca și Suedia, țările ale căror teritorii se află cel mai aproape de locurile incidentului. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a numit exploziile un atac deliberat și grav, dar nu a identificat vinovatul. Premierul suedez Magdalena Andersson a mai spus că a fost „probabil, un act deliberat, adică este, probabil, un act de sabotaj”.
Alți lideri europeni păreau să se fi hotărât deja pe cine să dea vina.
„Astăzi ne-am confruntat cu un act de sabotaj”, a declarat marți, premierul polonez Mateusz Morawiecki. Deși nu a numit în mod explicit Rusia, el a făcut aluzie, adăugând: „Nu știm toate detaliile despre ceea ce s-a întâmplat, dar vedem clar că este un act de sabotaj, legat de următorul pas de escaladare a situației din Ucraina. ”
Ucraina a fost mai puțin reticentă în a numi vinovatul. Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a numit incidentele „un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune față de [UE]”.
Robert Habeck, vicecancelarul german și ministrul economiei, s-a grăbit să sublinieze gravitatea măsurilor de apărare care ar putea fi necesare.
„Ne aflăm, desigur, într-o situație în Europa și Germania în care infrastructura critică – și furnizarea de energie poate fi numărată printre ele, în ansamblu, sunt ținte potențiale. Germania este o țară care știe să se apere, iar Europa este un continent. care își poate proteja infrastructura energetică”, a spus el.
În timp ce continentul așteaptă răspunsuri, unii cântăresc deja ce mesaj încerca Rusia să trimită, în cazul în care acesta se dovedește a fi un act de sabotaj deliberat.
Morawiecki și Frederiksen s-au prezentat împreună la Goleniów, Polonia, la ceremonia de deschidere a unei alte conducte de gaz – conducta Baltic Pipe, din Norvegia în Polonia, care urmează să înceapă să furnizeze gaz de sâmbătă, 1 octombrie.
Dacă ar fi fost Rusia în spatele scurgerilor Nord Stream, atunci s-ar putea ca momentul să fi fost deliberat, a spus Simone Tagliapietra, coleg-senior la think tank-ul Bruegel, specializat în politica energetică și climatică a UE.
„Conducta Baltică a fost o cale principală pentru diversificarea aprovizionării Poloniei, ocolind Rusia… acesta ar putea fi un lucru simbolic”, a spus el, sugerând că Rusia ar putea elimina și linia alternativă de aprovizionare a Poloniei.
Dar implicația-cheie pentru Europa merge mult mai departe decât simbolismul pur, a adăugat el.
„Europa ar trebui să înțeleagă acum că infrastructura energetică prezintă riscuri de securitate”, a declarat Tagliapietra. „Dacă se întâmplă ceva de acest gen cu conducta noastră în Norvegia sau în Algeria în această iarnă, avem probleme profunde! Trebuie să ne extindem activitățile de securitate pe infrastructura energetică critică, deoarece actorii neprieteni ar putea replica acest tip de acțiune.”
Negare plauzibilă?
Având în vedere că diplomații UE sunt așteptați să discute miercuri, 28 septembrie, despre incidentele de la Bruxelles, autoritățile din Danemarca și Suedia se grăbesc să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat.
Întrebarea-cheie este de ce rușii și-ar sabota propriile conducte, artere vitale care, până de curând, pompau exporturi profitabile de gaze către Europa. Cu toate acestea, având în vedere că Nord Stream 2 nu este încă în funcțiune și Nord Stream 1 a fost, efectiv, oprit de Rusia, la începutul lunii septembrie, implicațiile reale privind furnizarea de gaze pentru Europa ale acestor incidente și costul financiar pentru Gazprom și Rusia sunt, efectiv, zero.
Un act de sabotaj s-ar încadra, de asemenea, în manualul Kremlinului de acte de agresiune voalate, menite să intimideze și să tulbure, cum ar fi otrăvirile de la Salisbury din Regatul Unit în 2018; explozia depozitului de arme din Cehia din 2014; și o serie de explozii în depozitul de arme în Bulgaria, cel mai recent, în iulie, anul acesta.
Însuși Kremlinul a numit scurgerile de gaze din Marea Baltică „preocupante”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat: „Nu putem exclude nici o posibilitate, în acest moment. Evident, există un fel de distrugere a conductei. Înainte de rezultatele investigației, este imposibil să excludem vreo opțiune”.
Două dintre scurgeri au avut loc în apropierea conductei duble Nord Stream 1, la nord-est de insula Bornholm din Danemarca, iar o scurgere a fost raportată în apropierea conductei Nord Stream 2, în largul coastei de sud-est a insulei, a anunţat marţi, 27 septembrie, Autoritatea Maritimă Daneză. Un purtător de cuvânt al Comandamentului Danez de Apărare a declarat că două dintre scurgeri au avut loc într-o zonă de mare care face parte din zona economică exclusivă (ZEE) a Danemarcei (dar nu în apele teritoriale de coastă) și una a avut loc în Zona Economică Exclusivă a Suediei.
Rețeaua seismică națională a Suediei a detectat luni două explozii distincte în zonă, una, la 2:03 dimineața și a doua la 19:04, a informat postul național de televiziune SVT. Studiul Geologic al Danemarcei și Groenlandei a declarat că a înregistrat două evenimente „tremurătoare”, corespunzătoare momentului raportării scurgerilor de gaz. Semnalele seismografice de la ambele evenimente „nu seamănă cu semnalele de la cutremure. Ele seamănă cu semnalele înregistrate, de obicei, de la explozii”, a spus organizația.
O zonă interzisă de 5 mile marine a fost stabilită în jurul fiecărui sit, care se află la o adâncime probabilă de 60 de metri până la 70 de metri, au declarat agențiile maritime baltice.
Armata daneză a lansat imagini cu nori de bule de gaz, care se agitau pe suprafața mării.
Ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat marți, 27 septembrie, postului național de radio, Sveriges Radio, că guvernul său se concentrează acum intens, pe strângerea de informații.
„Doar faptul că există o astfel de scurgere este grav, în opinia noastră!”, a spus Hultqvist. „Deoarece există diferite tipuri de scenarii [care ar putea fi în spatele scurgerii], trebuie să luăm în considerare acest lucru cu atenție și seriozitate.”
QUO VADIS USA?!
Nimeni nu pomenește de faptul că cei mai interesați de distrugerea conductelor Nord Stream 1 și 2, ar fi americanii, pentru ca toată Europa să cumpere gaz lichefiat -GNL, de la ei, la un preț de câteva ori mai mare decât gazul natural de la ruși.
