FRAȚII MICULA VOR SĂ CONTROLEZE ROMÂNIA PRIN SLUGILE LOR OBEDIENTE, LIBERALII PROPULSAȚI DE EI ÎN FUNCȚII-CHEIE: ILIE BOLOJAN – VIRUAL PREMIE, EDUARD HELLVIG- FPT ȘI VIITOR ȘEF AL SRI, MARCEL BOLOȘ – MINISTRU DE FINANȚE!
SERVICIILE SECRETE ȘTIAU TOATE ACESTE LUCRURI, DAR NU AU FĂCUT NIMIC PENTRU A ÎMPIEDICA MAFIA MICULESCIANO-LIBERALĂ SĂ SUBJUGE STATUL ROMÂN!!
DUPĂ CE AU BENEFICIAT DE SCUTIRI DE DATORII DE MILIARDE DE LEI, CU AJUTORUL SLUGILOR DIN SERVICIILE SECRETE, IOAN ȘI VIOREL MICULA AU FUGIT ÎN ELEVEȚIA CU 400 MILIOANE DE EURO, BANI AI STATULUI ROMÂN!!
TOȚI CEI IMPLICAȚI PĂSTREAZĂ O TĂCERE VINOVATĂ, SPERÂND CA MAFIA PNL SĂ AJUNGĂ IAR LA PUTERE!
GEMENII DIN CĂCĂCENI
Frații gemeni Ioan și Viorel Micula s-au născut în satul Căcăceni, rebotezat Cucuceni, apoi Sf Andrei, comuna Râieni, rebotezată Rieni, județul Bihor, pe data de 8 aprilie 1957. Pentru cine nu știe, ei sunt patronii grupului de firme European Drinks, European Food, Scandic Distilleries , Transilvania General Import Export și a altora, mai puțin importante Cel mai cunoscut brand pe care cei doi frați îl dețin este reprezentat de apa așa zis minerală Izvorul Minunilor, zisă și “Izvorul Minciunilor” .
Ei sunt rude cu ex-liderul PDL Vasile Blaga și verișori primari cu fostul senator liberal Cornel Popa. Popa, ca și Ilie Bolojan, președintele Consiliului JUdțean Bihor, fost primar al Oradiei și secretar general al Guvernului, au fost, la origine, doi bieți profesorași de (la) țară!..Cornel Popa e și un notoriu prieten cu alcoolul și un mare amator de joc de cărți pe bani (“cruce”).
Cei doi frați dețin peste 2,2 milioane metri pătrați de terenuri în toată țara (după estimările mele, cifra este cel puțin dublă), și zeci multe hoteluri, atât la mare, cât și la munte, printre care se numără hotel Unirea, hotel Patria, hotel Național din stațiunea Mamaia, hotel Banat, hotel Romanța, hotel Slatina, hotel Caraiman sau hotel Prahova din stațiunile Neptun–Olimp și un hotel la Stâna de Vale.
IZVORUL MINCIUNILOR
Prin coruperea episcopului greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, gemenii din Căcăceni au cumpărat, la prețuri derizorii, sute de hectare de terenuri și pădure din apropierea stațiunii Stâna de Vale (jud Bihor), obținând de la acesta atât concesionarea binecunoscutului “Izvor al Minunilor” din stațiune cât și a zeci de alte izvoare din zonă. Problema pe care nimeni nu vrea să o remarce la apa așa zis minerală “Izvorul Minunilor” este atât calitativă (nici vorbă de calitățile specifice unei ape minerale, fiind chiar ușor radioactivă) – este de notorietate faptul că în zona Ștei-Beiuș există zăcăminte de uraniu), cât și cantitativă: firmele fraților M au vândut MILIARDE de litri de astfel de apă, dar nimeni nu vrea să se întrebe: oare, izvoarele din Stâna de Vale au o capacitate chiat atât de mare, sau apa provine, în cea mai mare parte, din alte surse?! Cronologic, frații M au vândut sub brandul “Izvorul Minunilor”, apă pretins minerală, încă din 1992, la scurt timp după ce au cumpărat patrimoniul CAP Rieni, din comuna lor natală, obiectivul lor principal fiind puțul de foraj situat în curtea CAP-ului, executat de Apele Române, de circa 100 m adâncime și cu un diametru de circa 1 m, cu un volum mare de apă, care putea fi exploatat! Deși, juridic, puțul de foraj nu le aparținea și s-au judecat ani de zile cu Apele Române (acesta costase, înainte de 89, circa 70.000 lei și a fost trecut în inventarul CAP-ului ca “fântână arteziană” și estimat la circa 20.000 lei înainte de 1990), frații M au trecut urgent la exploatarea acestuia, deși mai exista o problemă majoră: conform buletinului de analiză al apei din puțul de foraj, efectuat de Apele Române și publicat de subsemnatul într-unul din articolele din artiva publicației “Ziua De Ardeal”, apa din amintita sursă NU îndeplinea condițiile pentru a fi declarată apă potabilă, fiind recomandată doar pentru adăpatul vacilor!! Această apă a fost vândută însă, cu mare tam-am publicitar, ca „apă minerală naturală” cu mult înainte ca frații M să pună ghearele pe adevăratul „Izvor al Minunilor” din Stâna de Vale!..Credeți că întâmplător a luat foc arhiva Episcopiei Greco Catolice, situate în podul clădirii?! Eu sunt sigur că nu!…Aparent, între cele două chestiuni nu există nici o legătură, dar, în cele de mai jos, vă veți convinge că este!
CLANUL CIGAN APĂRĂ CLANUL MICULA!
Multe alte investiții în zona imobiliară a clanului Micula sunt ținute în secret, unul din motive fiind faptul că de mult timp sunt implicați într-o dispută cu statul român. Cei doi susțin că statul le-a adus pierderi, prin nerespectarea unor facilități de care ar fi trebuit să beneficieze. Povestea e întortocheată, dar poate fi explicată prin corupția la toate nivelurile pe care aceștia au întreținut-o și o întrețin chiar și acum, în Bihor fiind de notorietate faptul că sunt protejați de Sistem, respectiv serviciile secrete, Justiție, ANAF, etc.. Practic, aceste instituții (și altele) lucrează pentru interesele gemenilor Ioan și Viorel Micula, în loc să fie invers.
După cum am mai arătat, clanul Micula este apărat/reprezentat în instanțe de clanul Cigan – Dana Cigan (fostă Glăjaru), ex-președinte al Curții de Apel Oradea, soțul aceteia, Ioan Cigan, FOST OFIȚER DE SECURITATE, reinventat ca judecător și apoi, avocat, printr-un decret al lui Ion Iliescu, Vlad Cigan, fiul celor doi și Marcela Cigan, nora soților Cigan și soția lui Vlad. Putem doar presupune câtă corupție și trafic de influență au însăilat aceștia în Justiția bihoreană (se pot urmări cauzele importante în care aceștia au obținut câștig de cauză), clanul Cigan fiind și ei, la rânul lor, multimilionari în euro, având zeci de propietăți imobiliare, achiziționate direct sau prin interpuși, pentru a nu trezi suspiciunile DNA, pe când madam Cigan era încă judecătoare – șefa Curții de Apel Oradea!..Bani din șpăgi, sentințe traficate, etc..! Ce credeți că discutau cei trei avocați Cigan cu dna judecător Cigan, acasă?!Cu șefa Curții de Apel Oradea, pensionată brusc, pentru a evita cercetările?! Cumva, despre starea vremii, moda pariziană sau, mai degrabă, modalitățile prin care anumite dosare să ajungă la anumiți judecători din instanțele bihorene?! Acest clan e cel mai periculos, corupt și distructiv din Justiția bihoreană!! Credeți că, întâmplător, madam Cigan s-a pensionat brusc, când DNA, dând curs unei plângeri a unui petent, a început investigarea acesteia?! Desigur, ca de obicei, cineva și-a băgat nasul și investigația a fost stopată!..
„LEGENDAȚI” AI SECURITĂȚII?!
Frații Micula mai dețin trustul de presă Centrul Național Media, în structura căruia se află posturile Național TV, Favorit TV, N24, Național FM și ziarul Realitatea Românească, precum și unele publicații locale.
Cronologic, povestea celor doi gemeni începe înainte de 89, când gemenii Micula, ingineri de profesie, organizau pe șest vizionări de filme porno și de acțiune. Având un unchi mahăr în Securitate, au fost scutiți de inerentele probleme cu Miliția. Au fost o vreme, prin relațiile aceluiași unchi, șefii unor unități gen shop, de pe litoralul românesc,în care se vindeau doar mărfuri pe valută – blugi, casetofoane, băuturi și țigări fine, etc..Toată lumea știa că fără relații la Securitate, nu aveai cum să ajungi să lucrezi la shop!
Conform surselor noastre și unor relatări din presă,, cu circa 3 ani înainte de 89, gemenii Micula, racolați de aripa externă a Securității – Direcția de Informații Externe, au primit misiunea să plece în Suedia. Neputând pleca legal, au avut o primă tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, însă au fost prinși. În loc de bătăi, anchete dure și pușcărie, cum erau pedepsiți cei ce încercau să fugă din „raiul” comunist, falșii dizidenți au fost „condamnați” să ispășească câteva luni..la locul de muncă, respectiv, o intreprindere din Oradea. Se pare că la a doua tentativă de ieșire din țară, grănicerii au primit ordin de la Securitate să închidă ochii, căci gemenii din Căăcăceni au reușit să ajungă taman în Suedia, unde Ioan Micula s-a și căsătorit rapid cu o tânără din Goteborg, pe nume Eva, agățată, se pare, în stațiunea Băile Felix, tocmai în acest scop.
DE LA AJUTOR SOCIAL ÎN SUEDIA, LA OLIGARHI ÎN ROMÂNIA!
Și aici începe „legenda” Miculeștilor! Imediat după 90, cei doi s-au întors în țară. În conturile lor aveau deja zeci de milioane de dolari, cu care au început, vorba vine, mănoasele lor afaceri. De fapt, în tot ceea ce au făcut, au beneficiat de sprijinul tacit și nelimitat al autorităților statului! Întrebați de jurnaliști de unde au atâția bani, răspunsul lor a fost că ar fi avut afaceri foarte rentabile în Suedia. Spre ghinionul lor, însă, o echipă de jurnaliști de investigație de la „Academia Cațavencu” și „Evenimentul Zilei” (se pot consulta arhivele) s-a deplasat pe urmele lor în Suedia și, conform declarațiilor autorităților suedeze, unica sursă de venit declarat a gemenilor Micula a fost….ajutorul social!!! Cheia întregii povești, cu puternic iz securist, stă în modul suspect în care Statul Român le-a acordat fraților Micula facilitățile fiscale despre care ei susțin că “li se cuvin.” Încă de la momentul acestei decizii controversate a statului român, au existat voci care au atras atenția că acordarea facilităților reprezintă “o schemă” pusă în operă cu complicitatea mai multor înalți demnitari, care au transformat statul în finanțator al “suedezilor” Micula. Iată că azi, Statul are de recuperat de la cei doi frați, în contul acelor complicități, nu 84 de milioane de euro, cât erau inițial facilitățile fiscale “pierdute”, ci aproape 400 de milioane de euro!!!
Un detaliu uitat: La începutul anilor 90, o investigație a ziarului Evenimentului zilei arăta că, în perioada cât au trăit în Suedia, “investitorii” Micula și-au declarat “venituri zero”, trăiau din ajutoare sociale acordate de guvernul Suediei, într-un bloc pentru săraci, cu chirii subvenționate. Cu acest statut, de asistați social, cdi doi frați au sosit în România, unde și-au început traseul de “investitori suedezi.”
ASCENSIUNEA „IMPERIULUI FURTI FRESH”!
“Saltul spectculos s-a produs la sfârșitul lui 1994, între 15 și 25 decembrie, când frații Micula au înființat nu mai puțin de 14 firme! SC Tezalia S.A. este o firmă înființată cu participație „străina” de capital – 1.261.016 dolari, din care 1.260.000 de dolari reprezenta aportul „în natură” adus de Ioan si Viorel Micula. SC Axatem SA a avut, la înființare, un aport „în natură” la capitalul social de 1.134.800 de dolari.
SC Temaxa S.A., de 1.135.000 de dolari. Rieni Drinks S.A. a fost înființată cu un capital de 1.183.800 de dolari, iar SC Xatora S.A., cu un aport de 1.135.000 de dolari. SC Zileto SRL, cu 1.311.000 de dolari. Și acestea sunt doar exemplele mai edificatoare! Xatora si Temaxa S.A. au avut aport la capitalul social aceleași două utilaje, respectiv o mașinaăde ambalat lichide „Tetra Bric Aseptic”, evaluată la 1.001.000 de dolari, precum și o mașină de aplicat paie de plastic pe cutiile de sucuri, declarată la valoarea de 134.000 de dolari. Însă, nimeni nu s-a sesizat despre această ilegalitate flagrantă, astfel că afacerile fraților M. au continuat nestingherite. Ținând cont de faptul că Ioan Micula și-a declarat veniturile către statul suedez doar până în anul 1993, iar Viorel, până in 1996, există toate motivele sa credem că cei doi frați și-au declarat „venituri zero”, pentru a primi ajutor social de la statul suedez.
Între actele pe care Viorel Micula le-a depus la Camera de Comert și Industrie a județului Bihor pentru înființarea mai multor firme (Ioan Micula a fost o vreme președinte al CCI Bihor, funcție moștenită de la socrul avocatului său, Ioan Cigan, soția acestuia, Dana Cigan, fiica ex-președintelui CCI Bihor, Ioan Glăjaru, fiind propulsată președinte al curții de Apel Oradea, în condiții dubioase – n.n.) se află si câteva declarații în care apare o adresă din Suedia, la care Ioan Micula nu a locuit niciodată (!). Viorel Micula a declarat că ar locui pe strada Narvavagen 26 A, din orașul Vasteras, situat la circa 170 de kilometri de Stockholm, unde, conform oficialitătilor suedeze, niciodată nu a locuit vreun român. Este vorba de un bloc de locuințe sociale. În fapt, după cum au arătat mai multe publicații, Viorel Micula a locuit, împreună cu fratele său, Ioan, tot în Vasteras, dar pe strada Pettersberger 28, tot într-un bloc de locuințe sociale. Ulterior, cei doi s-au mutat în localitatea Fagersta, un orășel situat la 66 kilometri de Vasteras.
Din motive obscure, Ioan Micula a păstrat ca reședință declarată, zic unii, chiar și azi, apartamentul din blocul de locuințe sociale de pe strada Sturevagen 5/A, din Fagersta. Deși se stabilise în România, el plătea chiria și pentru locuința dim Suedia, prin Compania Publică Mimer. Și un detaliu de culoare: din banii “aport propriu” cu care și-au capitalizat firmele, frații M au cumpărat inclusiv o flotă de camioane Volvo. Probabil, în semn de mulțumire pentru banii de mâncare și chirie cu care statul suedez i-a sprijinit în anii în care acumulau cunoștințele necesare ca să devină oligarhi în România!
Deci, când au plecat din Suedia, gemenii din Căcăceni erau asistați social și, când au sosit în România, erau deja multimilionari în dolari!!! Banii Securității sau banii SRI/SIE?! La această întrebare nu au răspuns cei doi nici până azi, deși chiar subsemnatul le-a adresat-o în repetate rânduri, prin fax și prin intermediul Biroului de Presă al holdingului pe care îl patronează.
STATUL ROMÂN SPRIJINĂ BANDIȚII?!
Sprijiniți masiv de reprezentanții Statului, inclusiv de cei de la Fondul Proprietății de Stat, miculeștii au cumpărat în România cam tot ce au avut chef, cu precădere, obiective turistice și intreprinderi de stat, la prețuri atât de mici, că alții nici nu îndrăzneau să viseze! Cel mai elocvent exemplu este achiziția NELEGALĂ a complexelor hoteliere „Transilvania” si „Astoria”, clădiri din patrimoniul arhitectonic al Oradiei, situate ultracentral. Cei doi șmecheri din Căcăceni, cu concursul funcționarilor Statului, au reușit încredibila performanță de a cumpăra ILEGAL (nu erau angajații firmei care s-a privatizat, cum cerea legea) obiectivele sus amintite, cu fabuloasa sumă de… 1,2 miliarde de lei vechi, plătiți în rate, pe o perioadă de 10 ani, între 1995 și 2005 – atenție – FĂRĂ ACTUALIZAREA RATEI INFLAȚIEI!!. Adică, prețul actual al unei garsoniere! În urmă cu câțiva ani, frații M au contractat un credit bancar de 70 de milioane de euro, garantând cu cele două clădiri pe care s-au înstăpânit fraudulos (vezi colecția ziarelor „Ziua de Ardeal” și „Gazeta de Oradea”, în care subsemnatul am publicat anchete jurnalistice, însoțite de documentele aferente, despre modalitatea scandaloasă în care au fost achiziționate imobilele amintite, cu încălcarea legilor în vigoare la acea dată!).
Frații M și-au început afacerile cu importuri de făină, bere și alcool, pentru care nu au plătit taxe vamale („Bitterul suedez”, băutură alcoolică, cu sprijinul Guvernului Văcăroiu – soția lui Văcăroiu a fost direct implicată, a fost declarată MEDICAMENT, ca să nu se plătească accize și vândut inclusiv în farmacii, nu doar în birturi și magazine alimentare!!) pe lângă masivele achiziții de imobile și intreprinderi rentabile cu capital de stat, cumpărate la prețuri mult sub cele ale pieței! Altă afacere scandaloasă a fost cea prin care frații din Căcăceni – „ai lui Sâmântână”, cum erau cunoscuți prin sat și care, conform legendei, n-au cunoscut săpunul până la vârsta de 9 ani, este modalitatea prin care aceștia au ajuns să controleze accesul în celebra Peșteră a Urșilor din Chișcău! Ioan şi Viorel Micula au „confiscat” şi Peştera Urşilor, unică în Europa, după ce, în 1997, una din firmele lor, Transilvania Tours, a cumpărat clădirea prin care se intră în cavernă, iar apoi au încheiat, printr-un adevărat şantaj, un contract de administrare cu Direcţia Silvică Bihor, ameninţând că, în caz contrar, vor bloca accesul în peşteră!!... În prezent, unică în Europa, Peştera Urşilor, este administrată, prin interpuși, tot de fraţii Micula și aduce venituri substanțiale!
Dar să aruncăm o privire și asupra afacerilor cu alcool ale mult-pomeniților frați!
LEGILE ALCOOLULUI – SCRISE ÎN BIROURILE FIRMELOR MICULESCIENE!
În contextul în care materia primă, alcoolul, nu putea fi utilizată în procesarea de băuturi alcoolice decât în condițiile în care era livrată și înregistrată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, în practică, acest produs a circulat sub denumirea de “vodcă vrac”, iar ulterior, de distilat din vin sau cereale. Sindicaliștii din industria alimentară susțin că evaziunea fiscală din domeniul producției de alcool a luat amploare și arată acuzator spre unii patroni din acest sector. În 2004, s-au produs 1,1 milioane de hectolitri de alcool, dar, legal, s-au facturat doar 648.000 de hectolitri, spunea președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoș Frumosu. Sindicaliștii sustineau, laacea vreme, că vina o poartă unii patroni din acest sector, dar acest fenomen este facilitat și de renunțarea la publicarea prețurilor minime la alcool în Monitorul Oficial, ca urmare a insistenței unor grupuri de interese, între care și „European Drinks”, care deține, la Sudrigiu, în județul Bihor, cea mai mare rafinărie de alcool din Europa de Est. În timp ce accizele au fost majorate peste noapte, legea care trebuia să atace la rădăcină evaziunea la alcool, a fost trimisă, agale, prin Parlament. Patronatul “Garant” s-a tot plâns că, în afacerile cu alcool, evaziunea și piața neagră îi aduce la sapă de lemn pe producătorii cinstiți. Și că evaziunea crește proporțional cu majorarea accizelor. Președintele „Garant” era , prin grija fraților M, nimeni altul decât Romulus Dascălu, directorul general al rafinăriei „Scandic Distillery”, aparținand holdingului “European Drinks”, patronat de aceiași Ioan și Viorel Micula. Problema e că Dascălu a ajuns să controleze, printr-o persoană foarte apropiată, legile care trebuiau să reglementeze tocmai producția, afacerile cu alcool și protecția bugetului de stat împotriva evaziunii fiscale! Scandalos este faptul că modificările din noul Cod Fiscal de la acea vreme, referitoare la alcool, au fost făcute conform bunului plac al fraților Micula, prin omul lor! Anterior modificărilor, potrivit vechii legislații, banderolele fiscale care se aplică pe ambalajele băuturilor alcoolice se eliberau doar după ce producătorul făcea dovada plății, în contul statului, a accizelor corespunzatoare cantității de alcool pentru care s-au solicitat banderolele. Mai precis, producătorii de alcool primeau banderole conform accizelor plătite la buget. Nu prea mai era loc pentru evaziune, așa că patronatul „Garant” a început să facă gât. Ei s-au opus pe față să plătească statului accize, printr-un sistem controlat de lege. De ce? Evaziunea e mult mai rentabilă! Așa că Romică Dascălu și-a vârât coada și, pe 24 noiembrie 2004, Guvernul a emis o Ordonanță prin care se dispunea suspendarea prevederilor privind sistemul de plată a accizelor, respectiv achiziționarea banderolelor, până la 1 iulie 2005. Însă, în urma unei noi intervenții, prin relațiile lui Dascălu, suspendarea a fost prelungită cu încă șase luni, respectiv, până la sfârșitul anului 2005. Cine făcea jocurile lui Dascălu, în defavoarea bugetului de stat?! Nimeni alta decat propria sa soție, Doina Leonte-Dascălu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor! Așa s-a ajuns ca legile ce reglementează producția și comerțul cu alcool să fie scrise acasă la familia Dascălu, după indicațiile primite din birourile de pe strada Teatrului nr. 2 din Oradea, unde-și au sediul firmele patronate de frații Micula! Desigur, ele au fost concepute astfel ca nivelul evaziunii fiscale în domeniul alcoolului să rămână la un nivel convenabil. Pentru frații M, adică! Potrivit art. 70 din Legea 161 din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, prin conflict de interese se înțelege “situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică, are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin, potrivit Constituției și altor acte normative”. Iar articolul 79 stipulează, la fel de clar: „Funcționarul public este în conflict de interese, dacă se află în una dintre următoarele situații: este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial; interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice”. Cu toate că aspectele de mai sus erau publice, o tăcere mormântală s-a așternut printre procurorii de la Parchetul Național Anticorupție! Este revoltător și faptul că nimeni din Ministerul Finanțelor nu a sesizat scandaloasa situație de conflict de interese în care se afla secretarul de stat Doina Elena Leonte-Dascălu! Pentru un funcționar bugetar, aceasta avea, încă la acea vreme, o avere care, din veniturile sale de angajat la stat, nu putea fi justificată: un teren intravilan de 850 mp în orașul Târgu Ocna, județul Bacău, achiziționat în 1999, un alt teren de 750 mp în București, achiziționat în 2003, alți 666 mp de intravilan în comuna Sf. Gheorghe (județul Tulcea), un apartament de 120 mp în București, pe strada G-ral Eremia Grigorescu, o mega-vilă cu suprafața locuibilă de 620 mp, situată în Târgu Ocna, declarată, la acea vreme, la o valoare impozabilă de 925 milioane lei vechi (ha-ha!), un autoturism Opel Corsa, achiziționat în anul 2000, plus 6 depozite bancare, însumând 24.250 de dolari. Această avere, care, între timp, a crescut mult, are, foarte probabil, o altă sursă; veniturile, mai mult sau mai puțin licite, ale soțului ei, Romulus Dascălu, de la fabrica de alcool de la Sudrigiu, unde era director general. În prima etapă a nominalizărilor pentru posturile de secretari de stat la Finanțe de la acea vreme, ministrul Ionuț Popescu, a respins-o pe soția lui Romulus Dascălu, însă, în urma presiunilor făcute de conducerea PNL, a fost nevoit să o accepte. După cum am amintit, Romulus Dascălu era președintele Asociației Producătorilor de Alcool și Băuturi Spirtoase “Garant” și director general al celei mai mari fabrici de alcool din România, “Scandic Distilery”, amplasată în localitatea Sudrigiu din județul Bihor. În 2004, cu prilejul unui seminar pe tema noului Cod Fiscal, Dascălu se plângea că “fabricile moderne din industria romanească a alcoolului sunt în pragul falimentului”, acuzând evaziunea fiscală. În replică, Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor la acea vreme, post ocupat ulterior chiar de nevasta directorului de la “Scandic Distillery”, a precizat că România este țara cu cea mai mare producție casnică de alcool și cu cea mai mică acciză la alcool, din regiune. De la 1 aprilie 2005, băuturile alcoolice s-au scumpit cu 25%, din cauza majorării accizelor la 410 euro/hectolitru. Executivul s-a angajat, prin Programul Economic de Preaderare la Uniunea Europeană, să devanseze cu nouă luni calendarul alinierii accizelor la nivelul din UE și să majoreze, de la 1 octombrie 2005, accizele la alcool, până la 550 euro/hectolitru. Asta însemna o altă creștere a prețului la spirtoase, cu alte 30-35%, față de nivelul din aprilie. Veștile proaste pentru producătorii de alcool au continuat cu posibilitatea ridicării nivelului minim al accizelor aplicate în UE la alcool, cu 20%. Astfel, până la data aderării României, acciza minima la alcool era deja de 682 de euro/hectolitru de alcool pur. Pentru alinierea la standardele UE, producătorii români de alcool au trebuit să facă investiții de 70 milioane de euro. Bineînțeles, și „Scandic Disltillery” a trebuit să facă investiții semnificative.
AFACERI BAZATE PE ÎMPRUMUTURI DE TIP „SUVEICĂ”!
În acest scop, frații Micula au dezvoltat un sistem de împrumuturi de la băncile românești de tip „suveică”, sistem prin care au angajat credite în valoare de sute de milioane de dolari, care s-au adăugat la datoriile foarte mari ale firmelor lor către bugetul de stat.
Incredibil este că băncile din România au acceptat să crediteze firmele fraților M cu zeci de milioane de euro fiecare, deși cunoșteau situația în care firmele acestora se zbăteau – chiar dacă garanțiile acestora erau modeste, în comparație cu creditele angajate. Revoltător este că Ministerul de Finanțe și Guvernul PSD de la acea vreme au acceptat păstrarea lor în jocul economic, scutindu-i sau reeșalonându-le la nesfârșit datoriile pe care aceștia le aveau la stat!!!
În timp ce unui contribuabil de rând, Finanțele nu îi iartă nici o datorie și i se calculează imediat dobânzi și penalități usturătoare, firmele fraților Micula au beneficiat întotdeauna de un tratament preferențial din partea Ministerului de resort, care, în dispreț față de ceilalți contribuabili și față de banul public, le tot acordau înlesniri la plată, respectiv nesfârșite amânări și scutiri de penalități.
Legăturile patronilor și directorilor holdingului miculescian cu partide și înalți politicieni, cărora le-au sponsorizat fel de fel de deplasări și evenimente, nu mai sunt, demult, un secret pentru opinia publică! Iată câteva din scandalurile cu alcool în care au fost implicate firmele fratilor Micula, printre care și cea la care Romulus Dascălu era director general.
CONDUCTA SECRETĂ
În 1992, o echipă a Direcției de Control Financiar de Stat Bihor a efectuat control la SC Transilvania General Import Export SRL Oradea. Acțiunea viza verificarea importurilor de „Bitter Suedez” ale firmei, făcute în perioada 1991-1992, în baza unui document aprobat de Ministerul Sănătății, din care reieșea faptul că produsul este scutit de Impozitul pe Circulația Mărfurilor (fostul TVA) și de accizele aferente importurilor de alcool. De fapt, „bitterul” a fost comercializat ca băutură alcoolică. Finanțistii din echipa de control au constatat că valoarea prejudiciului creat bugetului de stat – nerecuperat până azi, se ridica, la acea vreme, la 836 de milioane de lei!!! În 1998 și 1999, echipe ale DGFPCFS Bihor și Administrației Financiare Oradea au efectuat controale la diverse firme ale holdingului „European Drinks”. S-au constatat numeroase abateri: întârzieri mari în virarea obligațiilor față de bugetul de stat; neplata a 820 de milioane lei, impozit pe publicitate, plus penalizări de 1,195 de miliarde lei; neplata a 408 milioane de lei TVA și a 511 milioane de lei cu titlu de accize, etc. Controalele au fost stopate din ordinul unor din conducerea Ministerului de Finanțe. Dovezile în acest sens pot fi căutate între documentele Inspectoratului General al Poliției, care au toate procesele verbale de la acea vreme: 255/10.07.1999, 202/01.09.1998, 235/15.10.1998 și 101/24.03.1999. În 1998, inspectorii Direcției Generale a Vămilor au intreprins un control privind exporturile de alcool efectuate de firmele fraților Micula în Republica Moldova, prin intermediul SC General Transilvania Exim SRL. În Raportul de Control 33369/14.12.1998, s-a constatat că nu toate transporturile de alcool au ieșit din România, marfa fiind comercializată, de fapt, pe piața internă. Prin această metodă, bugetul de stat a fost prejudiciat cu circa 15 milioane de dolari!!!
Potrivit ziarului „Ziua”, în data de 30 ianuarie 2000, maiorii Ioan Grecu și Ion Cristea, din cadrul IGP – Direcția Poliției Economico-Financiare, lt. col. Florian Gurău și Vasile Reștea, din cadrul IPJ Bihor, Nicolae Bulc – șeful Serviciului Direcției Control Financiar Fiscal Bihor și Liviu Dulcă, șeful Biroului Control Fiscal – Percepția Ștei, au efectuat un control la „Scandic Distileries”. Conform actului de control, s-a constatat că, pe conducta care intra, respectiv, ieșea, din contorul de măsurare a cantității de alcool din instalația de distilare, trecea alcool, în timp ce contorul nu înregistra nimic. Cercetările au scos la iveală o conductă secretă, îngropată, care ocolea contorul, ajungând tot în rezervorul de alcool brut.
Deci, evaziune fiscală dovedită, clară ca lumina zilei! Alții ar fi înfundat pușcăria pentru astfel de fapte! Cu toate acestea, nici Ministerul Finanțelor și nici IJP Bihor nu au comunicat până azi sancțiunile aplicate societății sau celor vinovați.
DATORII DE MILIARDE, REEȘALONĂRI, ȘTERGERI! DE LA NAȘUL – STATUL ROMÂN, PENTRU PREAÎNDATORAȚII MICULA!
La sfârșitul lui 2003, „Scandic Distilleries” avea datorii de 508 miliarde lei vechi, față de bugetul de stat. La sesizarea Serviciului Român de Informații, inspectorii IGP au cercetat importurile făcute de SC Original Prod SRL Stei, firmă patronată tot de frații Micula, care a importat în anul 2001, cantitatea de 7000 tone porumb, din Ucraina, prin intermediul companiei elvețiene Glencore International AG. Importul s-a realizat în baza Autorizației 5/BH/273, emisă de Ministerul Agriculturii și Alimentației, comisionar vamal fiind S.C. Transilvania General Import Export. Importatorul a declarat marfa ca fiind destinată „consumului uman”. În realitate, porumbul importat a fost folosit pentru producția de alcool. Prin această „inginerie”, adică fals în declarațiile de import, firmele din holdingul „European Drinks” au beneficiat de scutirea de la plata taxelor vamale. În cele din urmă, la sesizarea Serviciului Român de Informații, s-a declanșat o activitate de supraveghere informativă a mai multor societăți comerciale de tip off-shore, înființate de Ioan și Viorel Micula în Cipru. Însă, cu toate că au fost depistate nu mai puțin de 4 astfel de societăți și în ciuda faptului că existau multe informații care demonstrau că firmele patronate de frații Micula ar transfera sume mari de bani în conturile firmeor off-shore controlate de ei, instituțiile abilitate să facă investigații nu au definitivat până acum un raport cu acest subiect.
Una dintre principalele surse de finanțare folosite de frații Micula pentru derularea afacerilor a fost chiar bugetul de stat. În perioada 1998-1999, firmele fraților din Căcăceni au beneficiat de reeșalonări ale datoriilor de peste 1.300 miliarde lei vechi (!!!), iar în 2000, de alte 340 miliarde. Datoriile restante acumulate față de bugetul de stat erau estimate, în 2003, la 2.000 miliarde lei, în condițiile în care doar majorările de întârziere erau de circa 900 miliarde de lei pe zi!! De ce, nimeni din Ministerul Finanțelor nu mai suflă o vorbă despre aceste datorii?!
Iată o parte din creditele pe care firmele fraților Micula le-au luat de la băncile comerciale românești: Prin Contractul de credit nr. 67 al Băncii Române pentru Dezvoltare din 21.05.2004, S.C. Rieni Drinks SA a contractat un împrumut de 5.500.000 USD; prin contractul încheiat în 10.09.2003 cu HVB Bank, „European Food” a contractat un credit de 5.512.000 USD. Printr-un alt contract, încheiat la 30 iulie 2003, aceeași firmă, „European Food” SA, a contractat un împrumut de 30.000.000 euro; conform Actului Adițional din 24 octombrie 2003 și celui din 10 decembrie 2003, „European Food SA, European Drinks SA, Rieni Drinks SA și Starmill SRL au mai beneficiat de un credit de 30.000.000 euro de la HVB Bank.
La 30 iulie 2003, aceleași firme au mai contractat un credit de 10.000.000 euro; prin contractul de facilitate nr. 74/17.02.2003 încheiat cu Raiffeisen Bank, „European Food”, în calitate de „debitor gajist” a contractat un împrumut de 14.600.000 USD; la 13 ianuarie 2003, Sucursala Dolj a BCR acorda unei alte firme controlate de frații Micula, S.C. Star S.A., un credit de 15 miliarde lei vechi.
Apoi, la 18 decembrie 2002, Multipack SRL, din cadrul holdingului „European Drinks”, contractează un credit de 10 milioane euro de la HVB Bank; la 20.03.2002, aceeași bancă acordă S.C. „European Drinks” un credit de 5 milioane euro și 4,3 milioane USD; la 28.12.2001, aceeași firmă a perfectat documentele pentru a ridica, tot de la HVB Bank, un împrumut de 10 milioane euro.
Datele de mai sus nu reprezintă decât o mică parte din lista creditelor angajate de firmele fraților Micula la diverse bănci comerciale din țară: 28,9 milioane de dolari și 65 milioane euro, dar acestea reprezintă numai câteva din creditele angajate de firmele patronate de Ioan și Viorel Micula. Concluzia e că afacerile acestora au fost, practic, construite pe credite și că riscurile băncilor care le acordau erau imense.
AMBASADA SUA TRAGE SEMNALUL DE ALARMĂ, DAR DEGEABA!
Potrivit celor prezentate în cursul serii de duminică (28 martie 2011) de majoritatea posturilor TV, în topul oligrahilor/baronilor locali din țara noastră, realizat de Ambasada Statelor Unite ale Americii în 2007, era reprezentat și Bihorul. Așa cum era de așteptat, „condica” era semnată de gemenii Ioan și Viorel Micula, patronii grupului de firme European Drinks. După cum apare în rapoartele Ambasadei SUA, oamenii de afaceri bihoreni figurau la categoria „Baroni locali”, pe locul II, imediat după udemeristul Verstoy Attila.
Ce spune telegrama despre ei: „Adesea menționați ca frații din Bihor, Viorel și Ioan Micula sunt, de departe, cei mai bogați dintre cei pe care noi îi considerăm «Baroni Locali». Frații Micula dețin operațiuni media prin Centrul Național Media, un conglomerat media estimat la aproximativ 150 de milioane de dolari, cu trei stații TV (Național TV, N24 și Favorit TV) și o stație radio (Național FM). Deși activi în afacerile media și hoteliere, ei se identifică cel mai mult cu grupul “European Drinks & Food”, companie cu o veche notorietate de practici de business dubioase și care a apelat în trecut la manipulare politică și economică pentru a obține o poziție avantajată pe piață. Frații Micula se pare că au legături cu toate partidele mari în Bihor. Un număr de consilieri locali ai PD, PSD și PNL lucrează pentru companiile fraților Micula, în timp ce vărul lor, Cătălin Micula, este deputat PNL responsabil cu Comisia de Cultură și Educație. Cornel Popa, vicepreședintele PNL pentru nord-vestul României, ar fi de asemenea un apropiat al fraților Micula. Averea lor netă a fost estimată la circa 770 milioane de dolari în 2006″. Reamintim că aceste observații datează din anul 2007!!
Telegrama este intitulată „Bani și politică: cine deține cu adevărat România?” În cadrul documentului este realizat un top 5 al oligarhilor din România, dar și al baronilor locali. Acest raport, dat publicității de Wikileaks, a fost semnat “Mark, adjunctul ambasadorului SUA la București”. Semnatarul precizează că raportul a fost pregătit de un absolvent al Universitatii Indiana, Jeremy Stewart, care se afla în practică, pe perioada verii, în cadrul Secțiunii Politice a Ambasadei.
PICĂ AFACERILE MICULESCIENE!
Gemenii din Căcăceni au reuşit să pună pe butuci mai multe afaceri, pentru că n-au investit nici un leu în acestea! În urmă cu mai bine de 15 ani, au preluat de la stat 12 hoteluri pe litoralul românesc. Lăsate de izbeliște, clădirile au ajuns într-o stare deplorabilă, iar frații au început să vândă 11 din ele. Decizia fraţilor Micula de a vinde 11 din cele 12 hoteluri pe care le deţineau pe litoral a luat prin surprindere piaţa de profil, acesta fiind cel mai mare pachet scos vreodată la vânzare de un operator român de turism. Pare a fi sfârşitul unui business bizar, care a mers timp de 15 ani cu pierderi pe linie, pentru toate hotelurile, deşi acestea erau ocupate 100%, vară de vară. Felul în care milionarii Micula au inţeles să facă turism reprezintă o ruşine, iar acest lucru le-a fost reproşat de mai toţi responsabilii din turism de-a lungul anilor, fără ca situaţia să se fi îmbunătăţit vreodată.
Fraţii Ioan şi Viorel Micula controlau 11 firme în staţiunile Neptun-Olimp şi Mamaia, prin intermediul cărora operează 12 hoteluri. Trei dintre acestea (Naţional, Unirea şi Patria – ultimul fiind singurul nescos la vânzare) sunt în Mamaia, restul de nouă (Terra, Caraiman, Romanţa, Slatina, Craiova, Prahova, Bâlea, Banat şi Clăbucet) fiind amplasate în sudul litoralului. Cu excepţia Patria (trei stele) şi Prahova (o stea), toate fiind clasificate la două stele. Clădirile au 40- 50 de ani vechime şi, în anul de graţie 2017, ofereau fix aceleaşi condiţii ca în timpul comunismului, epocă din care au păstrat absolut totul, de la mobilier la covoare şi instalaţii sanitare, fără a fi vreodată renovate! Despre condiţiile insalubre oferite de hotelurile fraţilor Micula s-a tot vorbit, dar milionarii bihoreni nu s-au sinchisit şi şi-au văzut nestingheriţi de business. Un business foarte ciudat, din moment ce, aparent, au adus de acasă milioane de euro, an de an, pentru a-şi ţine unităţile în funcţiune. Terra Estival 2002 SA, Romanţa Estival 2002 SA, Service Neptun 2002 SA, Hotel Club Estival 2002 SA, Prahova Estival 2002 SA, Bâlea Estival 2002 SA, Banat Estival 2002 SA, Clăbucet Estival 2002 SA, Unirea 2001 SA, Patria 2001 SA şi Egis SRL, firmele prin care fraţii Micula deţineau cele 12 hoteluri, au raportat, împreună, numai în 2015, pierderi de 1,3 milioane de lei şi datorii de aproape 20 de milioane de lei (circa 4,3 milioane de euro). De la cumpărarea lor, în 2002, firmele au raportat an de an pierderi, astfel încât e greu de înţeles de ce patronii lor, de altminteri, oameni de afaceri extrem de abili, le-au păstrat atâta timp. Relicvele ce perpetuează, la propriu, aerul comunismului, aveau, la vremea respectivă, o valoare totală a activelor de peste 110 milioane de lei, echivalentul a 25 de milioane de euro. Nu se cunosc foarte clar pretenţiile financiare ale afaceriştilor pentru cele 11 hoteluri scoase la mezat, dar, în 2015, au cerut şase milioane de euro pentru “Slatina” şi „Craiova”. Hotelurile fraţilor Micula puneau în pericol sănătatea oamenilor, iar acest lucru îl spuneau nu numai nefericiţii turişti care plăteau prețuri piperate pentru condiţii de acum o jumătate de secol, ci şi autorităţile. An de an, cei de la Protecţia Consumatorului amendau firmele micuesciene cu zeci de mii de lei, atât pentru mâncarea expirată sau depozitată necorespunzător, cât şi pentru mizeria din camere. Jegul era atât de mare, iar serviciile atât de proaste, încât, acum câţiva ani, un grup de turişti din Argeş, care a nimerit într-un hotel patronat de fraţii Micula a vrut să facă grevă, revoltaţi de condiţiile oferite. Pierderile înregistrate de un deceniu şi jumătate de cele 12 hoteluri, sunt, însă, o nimica toată faţă de minusurile declarate de compania-etalon a fraţilor Micula. „European Food” a raportat, în 2015, pierderi de aproape 400 de milioane de lei şi datorii de alte peste 500 de milioane de lei. Cu toate acestea, afaceriştii şi-au cumpărat, în acelaşi an, un avion pentru care au plătit opt milioane de euro!! Plus un elicopter, cu care se plimba mezinul lui Viorel, Victoraș Micula!
În 2011, Companiile controlate de fraţii Ioan şi Viorel Micula au ocupat trei din primele 10 locuri ale celor mai mari datornici către bugetul de stat. În luna martie, European Food se clasa pe primul loc în acest top (cu o datorie de 120,2 milioane lei), pe locul şapte era Transilvania General Import Export (cu o datorie de 29,6 milioane euro), iar pe locul al zecelea – European Drinks (cu o datorie de 21,1 milioane euro) !!
În 2014, moștenitorul „imperiului Frutti Fresh”, Victor Micula, a picat examenul de bacalaureat în sesiunea din vară, după ce a luat la Română nota 4. Acest eşec nu l-a ambiţionat, astfel că, deşi a avut la dispoziţie aproape două luni să se pregătească, nu a pus deloc mâna pe carte. La sesiunea ”picaților”, Victoraş Micula a fost prins cu fiţuici în sala de examen şi a fost dat afară, astfel încât, timp de 2 ani, nu a mai putut susține examenul, dar nici nu l-a mai interesat acest subiect. Din octombrie 2018, Victoraș este tată. Fosta lui logodnică, Ozana Pușcaș, a născut o fetiță, Sofia Victoria. Dintre extravaganțele tânărului, amintim că acesta a mers cu elicopterul la școală și la mormântul lui Arsenie Boca, dar şi pe Litoral, unde ateriza direct pe plaja din faţa clubului în care urma să se distreze.
AROGANȚĂ MAXIMĂ: CTITORII DIN DATORII!
Dar cea mai tare „aroganţă” a fraţilor M este că aceștia au cerut să fie pictaţi pe… pereţii unei biserici! După ce au sponsorizat copios biserica ortodoxă din orașul Ștei, cei doi magnați au fost imortalizați pe unul din pereții bisericii, zugrăviți în culori luminoase. Alături de “ctitori”, apare zugrăvit și “prințisorul” lui Viorel Micula, Victoraș, subiect al multor scandaluri mondene și a unor dosare penale.
FACEREA DE BINE SE CHEAMĂ (..)DE MAMĂ!!
Fraţii Ioan şi Viorel Micula, patronii grupului de firme „European Drinks”, au câştigat, la Curtea de Arbitraj de la Washington, procesul intentat Statului Român şi trebuiau să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi, iar Ministerul Finanţelor dorea să compenseze această sumă cu datoriile firmelor acestora la buget. Reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice au declarat pentru MEDIAFAX că se intenţiona compensarea sumei câştigată de fraţii Micula cu datoriile la buget pe care le aveau firmele deţinute de aceştia. Procesul cu Statul Româna fost deschis în anul 2005 la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice şi viza decizia autorităţilor române privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului „European Drinks”, pentru investiţiile făcute de firmele holdingului în zone defavorizate. Cronologic, lucrurile s-au derulat astfel: În decembrie 2013, fraţii Micula au obţinut o sentinţă favorabilă la ICSID, care a decis că statul român trebuie să le plătească circa 376 de milioane de lei (84 de milioane de euro, la cursul actual), la care se adaugă penalităţi. Comisia Europeană a informat însă autorităţile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat şi trebuie comunicată Comisiei. Ulterior, Victor și Ioan Micula au avut câștig de cauză la Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington (tribunal privat, la care Statul Român putea refuza să se judece-n.n!!) în acțiunea îndreptată împotriva Statului Român, în ceea ce privește recunoașterea și punerea în executare a unei decizii a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari, pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor, dintre România și Suedia!!
FRAȚII M – PERICOL PENTRU SIGURANȚA NAȚIONALĂ!!
Răsturnare de situație, însă! Puțin mai târziu, Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene din 2015 privind recuperarea de către România a unor despăgubiri date fraţilor Micula. Decizia Tribunalului nu era definitivă, urmând să ajungă în a doua instanţă, la Curtea Europeană de Justiţie. Între timp, oamenii de faceri bihoreni au pus ochii, de-a lungul anilor, pe numeroase companii de stat sau la care statul mai deținea acțiuni, din sechestrul cărora au pretins să își recupereze banii. Astfel, în decembrie 2014, fraţii Ioan şi Viorel Micula au instituit sechestru şi pe acţiunile statului la „Petrom”. Printre terţii popriţi s-au numărat SC OMV Petrom, Apa Nova, British American Tabacco, CN Loteria Română, Coca Cola HBC – (ha,ha), Electrica Furnizare SA, Enel, GDF Suez Energy Romania, Hidroelectrica, Metro Cash&Carry, Kaufland România SCS, Auchan, Lukoil, Romgaz.
Situația era atât de gravă pentru Statul Român, încât s-a discutat, la nivel guvernamental, inclusiv posibilitatea ca România să intre în faliment, ţinând cont de consecinţele ce decurgeau din hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019, privind litigiul fraţilor Ioan şi Viorel Micula şi companiilor acestora cu Statul Român!!! Acesta eea primul proces pe care România îl pierdea la ICSID! În ultimii ani ai arbitrajului, Viorel Micula a fost reprezentat de Shearman & Sterling (Londra şi Paris) şi firma locală de avocatură Dragne & Asociaţii, ceilalţi reclamanţi fiind reprezentaţi de King & Spalding (Londra, Washington şi Houston). România a fost reprezentată de firma internaţională Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt şi Paris) şi firma locală de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP). Fraţii Ioan şi Viorel Micula, principalii acţionari ai grupului „European Drinks”, care au şi cetăţenie suedeză, susţineau, la data deschiderii procesului, în 2005, că Statul Român nu şi-ar fi respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor, cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia şi Romania, ei având și cetățenie suedeză.
PROȘTII SATULUI: DE LA 700 DE MILIOANE EURO, LA 50!!
Averea fraţilor Ioan şi Viorel Micula a scăzut considerabil în ultimii ani, astfel că, potrivit revistei Forbes, la sfârșitul lui 2013, aceasta se situa la doar 49 de milioane de euro (!!!). În 2018, averea celor doi frați, era estimată la circa 180 milioane de euro. Puţin, dacă ţinem cont că, în 2010, era evaluată la aproximativ 350 de milioane de euro. Firmele gemenilor bihoreni ocupau, în schimb, an de an, locuri fruntaşe în topul celor mai mari datornici privaţi la bugetul de stat!! Cu o pierdere de aproape 400 milioane lei, firma European Food se afla în topul celor 10 companii care au înregistrat cele mai mari pierderi în anul 2015. Conform risco.ro, cifra de afaceri a firmei a scăzut de la aproape 417 milioane lei în 2011, la 308 milioane lei în 2015, în 2012 fiind estimată la peste 391 milioane lei, în 2013 la peste 360 milioane lei iar în 2014, la peste 319 milioane lei. În 2011, firma înregistra deja o pierdere de 91 milioane lei, în 2012 – tot o pierdere, de 82 milioane lei, reușind, brusc, în 2013, să atingă un profit de 245.707.296 lei. Nu a durat însă mai mult de un an, iar firma înregistra, din nou, în 2014, o pierdere de aproape 52 milioane lei. În 2015, avea să urmeze cea mai mare pierdere a firmei, de 387.370.918 milioane lei (peste 69 milioane euro). Primul loc în clasamentul companiilor private, datoare la bugetul de stat era ocupat, la 30 iunie 2011, de „European Food”, care avea de achitat statului nu mai puţin de 134,2 milioane de lei (aproximativ 31 de milioane de euro, la acea vreme). Iar datoriile celor doi oameni de afaceri bihoreni, creșteau de la lună la lună,!..”European Food” nu era, însă, singura companie a fraţilor Micula care se afla în „top 10 cei mai mari datornici la stat”. Nimeni nu suflă un cuvânt despre ce datorii au azi la buget firmele celor doi frați și mai ales, de ce acestea nu sunt obligate să își achite aceste obligații sau să se ceară sechestrul pe fabricile lor, în contul datoriilor către stat!!
SCUIPAȚI AICI!
Merită citită o scrisoare deschisă, de pe blogul clujeanului Doru Șupeală – Senior-level international expertise in Business Strategy, Branding, Marketing, Sales, Procurement & Supply Chain, CSR and Communications, adresată lui Viorel Micula, în care este reflectată toată activitatea și modul de gândire și acțiune în afaceri al celor doi gemeni (https://dorusupeala.ro/de-ce-mor-companiile-cazul-european-drinks/), pe care o reproducem mai jos:
“Stimate domnule Viorel Micula,
Ați auzit vreodată despre conceptul de cultură a unei companii? Ați auzit vreodată despre leadership, inspirație, valori, exemplu personal, modele și responsabilitate socială a afacerii/companiei? Poate că ați auzit, dar nu ați înțeles niciodată nimic din toate acestea și nu ați dat niciodată doi bani pe ele. Iar acest lucru, domnule Micula, este exact motivul pentru care afacerile dumneavoastră și ale fratelui dumneavoastră nu prea mai au nici un viitor, în ciuda celor peste 90 de milioane de euro pe care le-ați câștigat, recent, în procesul contra statului român. Da, domnule Micula, grupul de companii format din European Drinks & Foods, Scandic Distilleries, Centrul Național Media și alte mediocrități de acest gen, pe care le aveți în portofoliu, se apropie cu naturalețe de un binemeritat deces comercial. Și asta, nu pentru că aveți niște produse mizerabile și pline de chimicale, că de astea au și alții cărora le merge bine treaba încă. Și nici pentru că trepanatul ăla durduliu de copil al dumneavoastră a anunțat pe Facebook că își cumpără Bugatti, din banii din care angajații dumneavoastră așteptau niște majorări salariale. Și nici din cauză că statul român se va prinde într-un final că întreaga dumneavoastră construcție de business se bazează pe artificii legale, pe scamatorii administrative și pe avantaje de ordin fiscal pe care le-ați obținut, în dauna concurenților, prin intermediul unor politicieni și funcționari corupți sau incompetenți. Nu, domnule Micula, nu vă mor afacerile din cauza acestor efecte care au căpătat notorietate. Vi se va duce dracului șandramaua fiindcă, pur și simplu, nu va mai cumpăra lumea porcăriile pe care le scoateți pe piață, de la Frutti Fresh și Izvorul Minunilor, până la băuturile alcoolice dubioase și dulciurile sau produsele alimentare pline de chimicale, arome contrafăcute și conservanți. Și nu din cauza calității și a ingredientelor, ci din cauză că oamenii vor reacționa negativ instinctiv, la vederea mărcilor dumneavoastră, pe care le vor asocia cu faptele de vitejie cu care vă decorați notorietatea de ceva vreme. De ce veți rămâne cu marfa pe rafturi? Din cauza valorilor personale, care vă definesc, pe dumneavoastră și pe membrii familiei dumneavoastră și care s-au proiectat, inevitabil, asupra tuturor companiilor, produselor și întregii afaceri. Care sunt aceste valori? Între altele, lăcomia, disprețul pentru oameni – de la propriii angajați, la toți consumatorii, înșelăciunea (ăla micu a fost prins copiind la Bac), impostura și plagiatul ordinar (ați copiat mereu produsele competitorilor), minciuna devenită rutină, abuzul (Victoraș se dă cu limuzina pe alei pietonale, ca să arate pițipoancelor cât e el de șmecher) și lipsa oricărei urme de responsabilitate socială (milioane de români suferă de alcoolism și boli gastrice, iar dumneavoastră sunteți inventatorii băuturilor alcoolice ieftine, lansând în anii 90 celebra vodcă Motorola și apoi toate mizeriile din pastile și alcool industrial, de care azi e plină piața, fiind adoptate și de alții). Să nu dați vina pe Victoraș ăla micu, el nu face decât ce a învățat acasă, este un gibon grețos și debil, fiindcă așa a învățat să fie, de la tată-său și de la ăia din jurul lui. A încercat să fure la Bacalaureat, fiindcă a deprins hoțiile de mic, din familie și a înțeles că e mai bine și mai iute pe scurtătură și că numai fraierii muncesc cinstit pe un salariu de mizerie. Ei bine, de la o zi la alta, pe măsură ce tehnologia democratizează informația și generațiile se schimbă, consumatorii nu mai sunt maimuțele alea ușor de dresat și de prostit din anii 90, oamenii au început să își pună problema ce se întâmplă mai departe cu banii de pe cumpărăturile lor, în buzunarele cui ajung și ce se construiește sau se dezvoltă util din acei bani pentru mediul social. Familia Micula este una dintre reprezentantele de frunte ale clasei sociale numite în ultimii 25 de ani Miliardarii de Carton, Parveniții sau Tunarii, formată din personaje rudimentare și cu educație sumară care cred că lăcomia, forța brută, etalarea obscenă a luxului și obsesia pentru înavuțire, sunt caracteristici suficiente pentru a dobândi un loc de top în ierarhia socială. Sunt oamenii care cred că, dacă fumează trabuc, nu mai e nevoie să se spele pe dinți, că, de la tutun, nu le mai pute gura. Cu fiecare zi care trece, unul sau mai mulți reprezentanți ai acestei categorii a practicanților de business în stil Hit&Run ajunge la pușcărie, dă faliment, își pune lațul de gât sau se aruncă în cap de pe propriul palat. O evoluție firească și logică, dar mai ales binemeritată. Adio, domnule Micula, nu ne va fi deloc dor de dumneavoastră și de valorile personale pe care le ilustrați dumneavoastră, familia și afacerile dumneavoastră. Și bugatti plâng câteodată!”
„VREM SĂ FIM STĂPÂNII ROMÂNIEI, BOLOJAN E SCLAVUL NOSTRU!”
După cum am arătat în articolul “Stop Bolojan”, Ioan și Viorel Micula, care, la un moment dat, au fost la un pas să falimenteze Statul Român, care le acordase nesfârșite scutiri de datorii, taxe și impozite, aveau o rețea de angajați în diverse instituții, care le protejau (și încă o mai fac) interesele! În Bihor, e de notoritetate faptul că, după ce liderul filialei PNL Bihor, Silviu Torjoc, a fost înlocuit cu vărul fraților Micula, Cornel Popa, poreclit de unii „Ciordel Tropa”, frații M controlează total filiala, ei stabilind inclusiv candidații la diversele consilii comunale și primării orășenești și municipale din Bihor. Așa a apărut pe liste și Ilie Bolojan, actual președinte al Consiliului Județean Bihor, propulsat în toate campaniile electorale de banii firmelor miculesciene. Acum, Bolojan e la un pas de a fi numit prim ministru al României! Din spatele lui rânjesc gemenii din CĂcăceni, care l-au selectat, propulsat și teleghidat, pentru a le servi interesele mizerabile! Și nimeni nu face chiar nimic, să oprească mafia liberalo-miculesciană?! Vă e frică?! Mie, nu!
Florin Cuc
