De unde va plăti guvernul falimentar Ciucă și firmele falimantate de criză și politica lor fiscală, milioane de salarii de 500 euro?!
UE propune ca salariul minim să fie de 50-60% din salariul mediu, care este de 4.000 lei (400 euro) în România!
Prioritățile UE s-au schimbat. La propunerea Comisiei Europene, în curând va fi promulgată o directivă privind salariul minim statutar în Europa, pentru prevenirea dumpingului salarial pe piața internă europeană. Faptul că comisia se aventurează în această zonă este considerat de mulți ca o schimbare de paradigmă.
UE are foarte puține puteri sociale și de drept al muncii, deoarece acestea se află în mâinile statelor membre. Asta are legătură cu istoria comunității: fondatorii au vrut să construiască o piață interioară, cu libertăți economice. Privind înapoi, asta a fost „o eroare de construcție”, așa cum spune Oliver Röpke, cel mai înalt reprezentant sindical al Austriei la instituțiile UE de la Bruxelles, într-un interviu acordat publicației Arbeit&Wirtschaft (Muncă și Economie-n.n).
Acordul privind salariul minim în Europa este, din punctul său de vedere, „cel mai mare schimbător de joc”. Statele membre sunt obligate să asigure condiții decente de muncă și de viață pentru toți. O Europă socială nu mai este utopică.
Prioritățile UE s-au schimbat. Când vine vorba de salariul minim în Europa, se vorbește despre o schimbare de paradigmă către o uniune socială. Cetăţenii vor să facă parte din el, altfel, proiectul mamut al UE ameninţă să eşueze.
Salariul minim lunar în Europa variază între 332 și 2.202 de euro. Cel mai mare este în Luxemburg și cel mai scăzut în Bulgaria. Discrepanța alimentează dumpingul salarial pe piața internă. Asta ar trebui să se schimbe. La propunerea Comisiei Europene, va exista în curând o directivă (lege-cadru) pentru un salariu minim. După decizia Consiliului de Miniștri din iunie (doar Suedia și Danemarca au votat împotrivă), este de aștaptat ca Parlamentul European să cadă de acord asupra nivelului salariului minim în septembrie. În următorii doi ani, statele membre vor trebui să implementeze cerința la nivel național.
Defectul de proiectare a salariului minim în Europa
Röpke însuși obișnuia să critice faptul că UE este „doar o comunitate economică”, deși abilitățile sociale există și ca reglementări neobligatorii. După ce drepturile sociale au fost atacate în timpul crizei economice și financiare din 2008/2009, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei din 2014 până în 2019, a recunoscut pentru prima dată: „Aici avem un dezechilibru, care trebuie reparat!” Acesta a fost fundalul pentru a crea „Pilonul european al drepturilor sociale”. În 2017, acesta a fost adoptat, la un summit social de la Stockholm. Inițial, ca o declarație neobligatorie, dar cu principii și drepturi cuprinzătoare. „Noi, ca sindicate, am salutat, în principiu, acest lucru. Acum suntem într-o situație în care lucrăm prin pilonul drepturilor sociale. În prezent, Comisia cooperează foarte strâns cu sindicatele!” – subliniază Oliver Röpke. Nicolas Schmit, social-democrat din Luxemburg, adaugă: „Din perspectiva sindicală, există în prezent o schimbare majoră a priorităților, și anume că drepturile sociale sunt văzute ca o sarcină europeană originală”.
Salariul minim va schimba Europa?!
S-au înregistrat deja progrese sub forma unor reglementări concrete. De exemplu, cerințele privind transparența salarială sau drepturile îmbunătățite pentru angajații diferitelor categorii. Din punctul de vedere al lui Röpke, acordul privind salariul minim în Europa este „cel mai mare schimbător de joc”. Nu nivelul salarial este stipulat, ci un standard minim. 50% din salariul mediu, ca limită inferioară absolută. Sau 60% din salariul mediu. Toate statele membre care nu au o acoperire tarifară de cel puțin 80%, trebuie să ia măsuri. Sindicatele austriece pot trăi cu această soluție, fiindcă au putere de negociere colectivă. Nu ar fi fost acceptată o slăbire a sistemului de contracte colective, prin „intervenția UE” sau obligația de a introduce un salariu minim legal.
Asta nu înseamnă că oamenii din Sevilla vor câștiga la fel de mult ca în Stockholm, în viitor. Mai degrabă, statele membre sunt obligate să asigure tuturor condiții decente de muncă și de viață, potrivit comisarului Schmit, care este de păreer că acesta ar fi „un mare pas înainte”, pentru că, în acest fel, se poate combate sărăcia internă și se poate consolida economia socială de piață. În Germania, salariul minim a amortizat consecințele negative ale Planului Hartz 4.
Schmit răspunde astfel preocupărilor reprezentanților cercurilor de afaceri: „Suntem de părere că o societate cu cei care au ceva și cei care nu au nimic oferă o perspectivă corectă și stabilă? Nu cred.” El crede că politica este „ceva pe care angajatorii ar trebui să o susțină”, fiidncă aceștia beneficiază de o cerere crescută atunci când oamenii câștigă mai mult.
Participarea partenerilor sociali din Europa
Întrebat despre cuvântul efectiv de spus la nivelul UE pentru partea sindicală a parteneriatului social, Oliver Röpke face un bilanț intermediar pozitiv: „Astăzi suntem mai influenți decât acum zece ani! Facem alianțe cu Comisia Europeană și Parlamentul European. În Comitetul Economic și Social, unde prezidează sindicatele din toate statele membre, am încercat să împingem agenda socială, cu sprijin larg atât din partea social-democraților, cât și a creștin-democraților și stângii. ”Reprezentantul sindical al UE al Austriei, Oliver Röpke, vede o schimbare majoră a priorităților la Bruxelles: „Drepturile sociale sunt acum văzute ca o sarcină europeană!”
Scepticismul care a dominat până în anii 1990, a făcut loc criticii constructive și intervenției active. „Noi, sindicatul și Camera Muncii, am făcut progrese enorme în implicarea activă, de când Austria a aderat la UE, în 1995. Pentru că nu are sens să-ți aperi doar propriul sistem. Trebuie create structuri sociale puternice în toată Europa! Acest lucru a fost înțeles din punct de vedere al conținutului, și din punct de vedere al prezenței la nivel european!” – explică el. Ca unul dintre vicepreședinții Parlamentului UE, reprezentanța sindicală a Austriei, cu Evelyn Regner (inclusiv cu un birou european puternic) a atins, probabil, punctul culminant al sferei comunitar-politice de influenţă.
Țările estice, mereu codașe?!
Relația dintre politica națională și cea europeană rămâne tensionată. În vremuri de criză, deficitele structurale sunt deosebit de vizibile. Röpke menţionează relaţiile de muncă finanţate pe bază de solidaritate. Austria este una dintre țările UE care avea deja un model tradițional de muncă cu normă redusă, înainte de izbucnirea crizei Corona. Acest tip de sprijin a fost finanțat pentru prima dată la nivelul UE, la fel ca și programul de reconstrucție.
Monitorul pieței muncii pe 2021 reflectă și acest lucru. Institutul de cercetare economică evaluează în fiecare an situația ocupării forței de muncă în țările UE, în numele ArbeitsKammer Viena. (Camera de Muncă Viena-n.n) Indicatori precum sistemul social, decalajul salarial, participarea pe piața muncii și riscurile de excluziune joacă un rol important. Se confirmă în mod repetat că țările nordice ocupă poziții de vârf și sunt relativ rezistente la colapsul social. Statele membre din sudul și sud-estul Europei sunt la urmă.
Salariu minim european sau destrămarea UE?!
O Europă socială nu mai este utopică. „Șinele au fost așezate, dar trenul nu este încă pregătit să circule”, spune Oliver Röpke. De asemenea, el a fost membru al „Conferinței privind viitorul Europei” (2021/2022), la care toate instituțiile UE au elaborat propuneri de reforme cu cetățenii interesați. Solciitările sunt începând de la o Europă socială puternică, salarii echitabile, condiții bune de muncă, reducerea sărăciei, până la cererea centrală a sindicatelor de a include un protocol de progres social în tratatele UE.
Doar o conferință privind schimarea Tratatului UE poate decide, în mod legal, asupra unor astfel de modificări, iar Parlamentul s-a pronunțat deja în favoarea lor. Şefii de stat şi de guvern au din nou ultimul cuvânt, cu privire la salariul minim în Europa. Dacă nu acordă cetățenilor acest drept, Röpke vede negru: „Atunci, proiectul mamut al UE s-ar putea prăbuși!”.