Zilele foarte calde și uscate pot duce la „evenimente de mortalitate în masă” de „proporții biblice”, avertizează experții!
Extincția în masă a animalelor și dispariția speciilor au luat proporții alarmante
Oamenii nu sunt singurii care suferă de temperaturile toride din această vară! Potrivit site-ului euronews.com, populațiile de animale din Europa se luptă să supraviețuiască și să se adapteze la valurile de căldură, seceta și incendiile de vegetație stârnind temeri că schimbările climatice ale continentului vor decima biodiversitatea deja amenințată.
„Este dificil pentru multe animale să-și îndeplinească rutinele normale!” – arată Andreas Nord, un ecologist la Universitatea din Lund, Suedia. Asta înseamnă că sunt „mai puțin eficiente în a găsi hrană pentru ele înșiși, pierzându-și astfel, condiția fizică”.
În alte părți ale lumii, a avertizat el, căldura extremă și seceta au dus la „evenimente de mortalitate în masă”, care pot lua „proporții biblice”.
Încălzirea planetei are consecințe devastatoare!
Oamenii de știință avertizează că declinul speciilor avansează cu o viteză record, lucru care ar putea avea consecințe devastatoare pentru lanțurile trofice care afectează atât animalele, cât și oamenii. Asociațiile franceze de mediu au tras un semnal de alarmă cu privire la impactul valurilor de căldură asupra păsărilor, în timp ce o asociație de conservare a mediului bavareză a avertizat, în această lună, că aricii mor de foame, fiindcă viermii se înfundă mai adânc în solurile uscate, în căutarea umidității.
În sudul Spaniei, un ONG a găsit sute pui de păsări moarte pe pământ, după ce aceștia au sărit din cuiburile supraîncălzite. Austria a fost nevoită să asiste neputincioasă cum mii de pești mureau, în timp ce seceta severă a secat lacul Zicksee. Un mistreț care căuta să se răcorească a rămas prins într-un iaz de golf de lângă Madrid.
Lucrurile se vor înrăutăți, oamenii de știință prevăzând că verile fierbinți vor deveni mai frecvente, a spus conservaționistul francez Sara Stahl, care, în prezent are grijă de doi pui de arici, a căror mamă a murit în timpul caniculei de luna trecută, din Franța.
„Vom vedea pierderi. [Aricii] nu se vor putea adapta și vor deveni din ce în ce mai rari, până când vor dispărea!” – avertizează cercetătoarea.
Andreas Nord afirmă că studiile din America de Nord sugerează că schimbările climatice au „condus colapsul întregii comunități de păsări din deșert”. Alte specii de animale vor fi nevoie să se adapteze.
„Este probabil ca unele specii [în medii mai puțin extreme] să sufere restricții de gamă, deoarece, sau, mai degrabă, dacă zonele lor actuale devin inospitaliere, din cauza încălzirii sau a evenimentelor meteorologice extreme” – arată biologul suedez.
Agenția Europeană de Mediu (EEA) a prezis că „schimbările climatice vor avea un efect dramatic asupra plantelor și animalelor europene în anii următori și vor duce la o accelerare a pierderii biodiversității în multe zone”, adăugând că seceta mai frecventă și temperaturile mai ridicate au un impact deosebit asupra speciilor de animale de apă dulce, precum și a habitatelor fragile, precum pădurile și ghețarii.
Temperaturile mai calde și apa mai caldă ar putea avea, de asemenea, consecințe grave pentru biodiversitatea marină, a declarat Philippe Goulletquer, director adjunct științific responsabil cu biodiversitatea marină la Institutul Francez de Cercetare pentru Explorarea Mării. Unele specii, cum ar fi peștii, se pot muta în noi zone, pentru a se adapta la căldură, a spus Goulletquer. Dar „biodiversitatea fixă, precum coralii și algele, nu poate migra atunci când se confruntă cu un val de căldură marin și, prin urmare, poate muri”.
Ce facem într-o lume mai fierbinte?!
Implicațiile pe termen lung ale unei planete mai calde pentru biodiversitatea europeană sunt încă neclare, dar oamenii de știință avertizează că acestea pot fi severe, inclusiv cu impact asupra producției de alimente. „Ceea ce nu știm cu adevărat este cât de bine va face față biodiversitatea, creșterii temperaturilor!” – avertizează James Pearce-Higgins, director de știință pentru British Trust for Ornithology.
Oamenii de știință au arătat că bondarii sunt în scădere în toată Europa, din cauza căldurii extreme, fapt care scade polenizarea culturilor și afectează producția de alimente. Wouter Vanneuville, expert în adaptarea la schimbările climatice la AEE, a declarat că valul de căldură care a cuprins Europa la sfârșitul lunii mai „ar fi putut avea un impact mai mare asupra biodiversității. Mă gândesc la momentul înfloririi multor culturi economice, de asemenea, și la momentul polenizării”. Dând exemplul Spaniei, el a adăugat că producția de ulei de floarea soarelui și de măsline va fi în scădere, din cauza valului de căldură.
Asta nu înseamnă că nu se poate face nimic, spun militanții pentru mediu, care au îndemnat de multă vreme factorii de decizie din UE să acționeze împotriva schimbărilor climatice și să protejeze mai bine natura și biodiversitatea Europei. Aceste două lucruri merg mână în mână, a spus Sergiy Moroz de la Biroul European de Mediu, o organizație neguvernamentală care se ocupă, de asemenea, de problemele biodiversității. „Cea mai bună adaptare la schimbările climatice se bazează pe ecosisteme sau pe soluții bazate pe natură!”, cum ar fi restaurarea mlaștinilor, este de părere Moroz. La fel ca multe alte ONG-uri cu sediul la Bruxelles, acesta a salutat regulamentul propus de Comisia Europeană pentru restaurarea neturii, publicat la începutul acestui an și despre care a spus că „ne va ajuta să facem față impactului schimbărilor climatice”.
Planuri mărețe ale UE! Au mai fost, dar au eșuat..
Conform noilor planuri, executivul UE dorește să restaureze 20% din terenurile și mările degradate ale blocului european, până la sfârșitul deceniului și toate ecosistemele care au nevoie de restaurare, până în 2050. Comunitatea Europeană s-a angajat deja să protejeze 30% din pământul și mările sale până în 2030 și a plasat 10% din teriroriu sub protecție strictă. Dar nu este clar dacă acțiunile legislative de la Bruxelles vor fi suficiente pentru a proteja biodiversitatea continentului. Conform unei inițiative anterioare, UE ar fi trebuit să restaureze 15% din ecosistemele degradate, până în 2020. Din păcate, a eșuat.
