În antiteză, Parchetul European al lui Kövesi este o făcătură ridicolă!
Cel puțin aparent, publicul european a devenit mult mai bun în a elimina politicienii contaminați de corupție.
În octombrie anul trecut, Sebastian Kurz a fost obligat să demisioneze din funcția de cancelar al Austriei, din cauza presupusei utilizări a fondurilor guvernamentale pentru a cumpăra o acoperire mediatică favorabilă.
Cam în același timp, alegătorii cehi s-au asigurat că Andrej Babis nu va cîștiga un alt mandat ca prim-ministru, în parte, din cauza acuzațiilor de lungă durată că vastul său conglomerat ar fi primit ilegal subvenții de la Uniunea Europeană.
Janez Jansa, care a fot condamnat la doi ani de închisoare pentru corupție în 2013, și-a pierdut funcția de premier al Sloveniei în iunie.
În 2020, slovacii au ales un nou guvernde coaliție al cărui cel mai mare partid a făcut campanie exclusiv pe un mesaj anti-corupție. Protestele au avut loc de la uciderea, în 2018, a unui tânăr jurnalist de investigație, care a scris despre legăturile dintre magnații țării și partidul, cândva dominant, SMER-SD.
Mai mult de două treimi dintre europeni! consideră că corupția este răspândită!
Dar un sondaj recent al Eurobarometru a constatat că 68% dintre oamenii din UE consideră că corupția este încă răspândită în țările lor! Doar o treime crede că guvernele lor fac ceva pentru combaterea ei!. În Grecia, Cipru, Ungaria, Croația și Portugalia, peste 90% dintre respondenți au declarat că fenomenul corupției este răspândit. Percepțiile au fost doar sub pragul de 50% în Estonia, Luxemburg, Suedia, Finlanda și Danemarca.
Deși acest lucru a fost ușor în scădere față de un studiu similar din 2019, când 71% dintre europeni consideră că corupția era răspândită, rămâne impresia că majoritatea europenilor consideră că țările lor sunt corupte.
Analiștii spun că nu ar trebui exagerat, deoarece variațiile se încadrează în eroarea de încredere a metodologiei, dar chiar și ceie mai buni performanțe din Europa s-au înrăutățit ușor în ceea ce privește indicele de percepție a corupției al organizației Transparency International.
Norvegia, care este considerat cel mai puțin corupt stat din lume, a obținut 88 de puncte din 100, în 2015; ea a scăzut cu trei puncte în ultimul raport. Suedia a trecut de la 89, la 85. Germania a scăzut cu un punct, în aceeași perioadă. Marea Britanie a trecut de la 81 la 78.
Roberto Martinez B Kukutschka, de la Transparency International, avertizează cu privire la semantică: „Corupția este adesea folosită ca un termen-umbrelă, care acoperă mai multe acte de abuz de putere, folosită în scop privat. Acest lucru poate varia de la mită pentru a obține un serviciu public, până la deturnare de fonduri publice sau favoritism în atribuirea de contracte publice”, a spus el.
„Datorită naturii multora dintre aceste acte, este imposibil să le măsuram direct, așa că, adesea, ne bazăm pe măsurători indirecte ale percepțiilor sau riscurilor.”
Diviziunea est-vest a Europei în privința corupției!
Chiar și atunci când există date reale despre corupție, este adesea dificil de stabilit dacă lucrurile se îmbunătățesc sau se înrăutățesc, a adăugat Kukutschka.
Dacă 1.000 de funcționari publici sunt arestați pentru corupție, înseamnă că corupția devine mai răspândită sau se îmbunătățesc eforturile de distrugere a corupției?! Dacă un politician este arătat cu degetele pentru că a luat mită, ar putea rămâne nevinovat (și nepedepsit) că a acceptat mită și în trecut.
„Oamenii percep o varietate de astfel de comportamente ca fiind corupte și le adună”, a spus Alina Mungiu-Pippidi, profesor de Studii privind Democrația la Școala Hertie din Berlin, unde prezidează Centrul European de Cercetare pentru Anticorupție și Construirea Statului.
„Cercetările generale arată că oamenii consideră că orice privilegii pe care le are elita – cum ar fi avocații care optimizează declarațiile fiscale, reperzintă acte de corupție. Populiștii folosesc acest lucru cu mare succes!” – este concluzia ei.
Danemarca este singura țară din UE în care majoritatea oamenilor nu consideră că legăturile dintre afaceri și politică sunt prea strânse, potrivit sondajului Eurobarometru.
Există, de asemenea, diferențe între vestul și estul continentului, a subliniat Kukutschka.
Potrivit sondajului Eurobarometru, oamenii din țările care au fost membre UE înainte de 2004 – deci, în principal, jumătatea de vest a continentului, au mai multe procente decât rezidenții noilor membri ai UE, care spun că corupția este răspândită în partidele politice și în afaceri. Prin comparație, cei din statele mai noi intrate în UE percep corupția ca fiind mai răspândită în sistemul lor de sănătate, poliție și justiție.
„Oamenii din Europa de Est văd corupția ca fiind o problemă atât în sectorul public, cât și în cel privat și sunt deosebit de suspicioși față de cei din funcții politice la nivel înalt! – a spus Kukutschka.
„În Europa de Vest, încrederea în sectorul public este mult mai mare, iar principala preocupare este relația dintre sectorul public și cel privat și puterea și influența marilor companii în procesul de elaborare a politicilor” – a adăugat el.
Suntem din mai buni în a descoperi corupția?!
Un potențial motiv pentru care unii europeni ar putea crede că corupția se înrăutățește este că jurnaliştii și autoritățile de reglementare s-au perfecțint mult în descoperirea și raportarea dovezilor de corupție, a declarat Liz David-Barrett, șeful Programului Global pentru Măsurarea Corupției, de la Academia Internațională Anticorupție din Viena.
În ultimii doi ani, s-au înregistrat o serie de scurgeri de informații privind corupția la nivel înalt din Europa, de la Pandora Papers până la dosarele mai recente, privind activitatea de lobby a Uber, firma de transport auto. Aceasta este, de asemenea, un rezultat al pandemiei de COVID-19, a spus David-Barrett.
„În vremuri normale, cea mai mare parte a corupției rămâne destul de secretă și oamenii nu întotdeauna apreciază impactul acesteia asupra vieții lor!” – a menționat ea. „Dar în timpul pandemiei de COVID, corupția în jurul achiziționării de consumabile medicale esențiale a devenit foarte vizibilă și mizele, foarte mari. Oamenii și-au dat seama că poate face diferența între viață și moarte.”
Un sondaj recent realizat de Transparency International a dat vina pe percepțiile slabe și pe scandalurile care implică achizițiile publice de echipamente medicale în timpul pandemiei.
Se pare că există o slabă încredere în noul Parchet European (EPPO) al UE, creat anul trecut și condus de fostul procuror șef anticorupție al României, Laura Kovesi.
Deși acesta poate urmări penal pe oricine este implicat în abuzuri de 100.000 EUR sau mai mult din fondurile UE, până acum, rezultatele sunt derizorii, cu toate semnalările din mass media.
Parțial, birocrații de la Bruxelles se mișcă rapid pentru a aborda greșeala, deoarece UE își propune să distribuie 800 de miliarde de euro din fondul său de recuperare COVID-19 până în 2027, creând posibilități nebănuite pentru corupție.
EPPO, unii consideră, a fost creat astfel încât contribuatorii neți la casa UE să poată fi mai siguri că beneficiarii neți ai blocului comunitar își folosesc banii în mod corespunzător.
Analiza publicată pe site-ul euronews.com a CorruptionRisk.org, un prognozator analitic, constată că majoritatea țărilor europene nu se înrăutățesc prea mult, nici cu mult mai bine, când vine vorba de grefă.
Conform Prognozei sale privind corupția, care măsoară scorurile între 2008 și 2020, doar Bosnia și Herțegovina a fost considerată a avea o tendință de „scădere” a riscului de corupție. Bulgaria, Macedonia de Nord, Moldova, Letonia, Lituania, Estonia, Spania și Slovacia au fost toate clasate ca fiind în curs de îmbunătățire. Tendința pentru restul Europei a fost descrisă ca fiind staționară.
