Falimentul Blue Air nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Cu atât mai puțin pe demnitarii statului român. Cei care, deși gestionează iresponsabil finanțele țării, nu plătesc niciodată prețul incompetenței. Sau al corupției și abuzului în serviciu. Dimpotrivă, sunt promovați sau reconfirmați în funcții.
De la Lucică Bode, fără număr!
OUG 139 din 19 august 2020 a fost inițiată de Lucian Bode. Între două somnuri pe bancheta din spate a limuzinei ministrului transporturilor. OUG 139/ 2020 a avut în vedere „instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare (…) Societății Blue Air Aviation – S.A.”.
Ministerul Finanțelor era autorizat „să garanteze, în numele și contul statului, la solicitarea Societății Blue Air Aviation – S.A, (…), unul sau mai multe împrumuturi (…) în limita sumei de 300.775.000 lei, pe o perioadă de până la 6 ani…”.
Banii au fost puși la dispoziția Companiei în mai puțin de două luni. Blue Air a prezentat garanții din care cu greu se pot recupera astăzi 50 mil. lei. Bode și statul român s-au declarat fericiți.
De fapt, mai fericit este actualul ministru al digitalizării, liberalul Sebastian Burduja. În octombrie 2020, Burduja, polivalent cum îl știm, era secretar de stat în Ministerul Finanțelor. „Tianu” a fost de acord ca, pentru cele 300 mil. lei, Blue Air să garanteze cu 6 aeronave, din generația tinerelor F16 cumpărate de la norvegieni, și cu un teren în Băneasa, pe care nu se poate construi nimic.
De reținut că la data acordării împrumutului și acceptării garanțiilor, Blue Air era în procedură de concordat preventiv. Legea 381/ 2009 stabilește astfel un mecanism prin care se poate evita insolvența. Această procedură permite unei companii să propună creditorilor săi, care dețin peste 75% din creanțe, un plan de redresare și plată a datoriilor.
În iunie 2020, Blue Air avea acumulate datorii față de furnizori de peste 100 mil. euro. Ce garanții mai putea prezenta statului român, pentru a putea beneficia de un împrumut de 300 mil. lei?
Aerul albastru al datoriilor
Falimentul Blue Air plutea în aer la data promovării OUG 139/ 2020. Este modul de operare al „investitorilor” români și moștenirea companiei.
Nelu Iordache, fostul patron al Blue Air, a vândut, în 2013, o companie construită pe evaziune fiscală și delapidare. Printre altele, acesta a fost acuzat că a înregistrat în contabilitatea Blue Air achiziţii fictive de materiale publicitare, care au produs statului român prejudicii de peste 2 mil. euro.
Preluată de câțiva foști angajați ai companiei, aceștia continuă metodele primului patron. În februarie 2021, Teodor Cristian Rada, proprietarul Blue Air, înființează compania aeriană românească Hello Jets. În iulie 2021 Hello Jets primește autorizare de funcționare de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR).
Transporturile aeriene de pasageri sunt principalul obiectiv declarat al Hello Jets. Mai mult, tot în iulie 2021, primul avion al Blue Air este trecut în flota noii firme.
În luna iulie 2022, Blue Air primește o amendă de 2 mil. euro de la ANPC.
În decurs de un an, compania a anulat 11.289 de zboruri, acestora corespunzându-le 178.405 rezervări, pentru care au fost efectuate plăți în valoare totală de peste 66 de milioane de lei, de către pasageri din 20 de state membre ale Uniunii Europene.
În septembrie 2022, Blue Air acumulase alte datorii. Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat aproape 30 mil. lei. Datorii insignifiante față de cele 500 mil. lei către furnizori și alte 300 mil. lei către statul român.
Aruncatul pisicii, sport guvernamental!
Falimentul Blue Air nu era o problemă de „dacă”, ci doar de „când și cum”.
Modul de operare al Companiei presupune, însă, complicitatea statului. Cu atât mai mult cu cât este practicat de foarte multe firme, majoritatea în relații apropiate cu statul român. Toate cu datorii enorme către bugetul de stat.
De ce nu reușește sub nicio formă statul să oprească acest carusel al escrocheriilor? Pentru că nu dorește. De acolo vin banii, singura motivație pentru care se luptă să ajungă la putere!
O firmă proaspăt înființată, sau una trecută printr-un proces zgomotos de rebranding, este agresiv promovată. Prin acțiuni de publicitate directă, dar, mai ales, indirectă. Interviuri cu proprietarii, povești de succes și promisuni de prosperitate și servicii/ produse de calitate. Occident, păzea! Vin investitorii români!
În primii 3-4 ani de la înființare, firma în cauză accesează contracte cu statul, împrumuturi, granturi etc. Adună și datorii, cele mai multe către stat, dar este tolerată. Se ajută astfel construiea unui „brand românesc”.
Finalul este previzibil. Firma declară falimentul sau intră în insolvență. Creditorii, clienții și statul, toți păgubiți, rămân să adune praful de pe tobă. Din banii astfel escrocați, firma și-a pregătit deja o altă companie. Care se lansează, iarăși, cu sobor de televiziuni și interviuri. E un ciclu care se defășoară cu demnitarii statului român, pe post de parteneri discreți.
Sorin Grindeanu, alt polivalent ministru, astăzi la Transporturi, cunoștea situația reală a companiei Blue Air. În urmă cu patru luni, printr-o altă OUG, a transferat responsabilitățile Ministerului Transporturilor, privind executarea contractului de împrumut acordat Blue Air, către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Este dovada clară a faptului că statul român nu are mari așteptări privind recuperarea datoriilor de la Blue Air.
Tarom, falimentul unui muribund!
Tarom, o altă companie ținută în viață prin taxele și impozitele tuturor românilor, a beneficiat, la rândul ei, de un un împrumut de 312 mil. lei, prin aceeași OUG 139 / 2020. Asta, după ce în februarie 2020, Tarom mai primise un ajutor de 36,7 mil. euro, autorizat de Comisia Europeană. În decembrie 2020, Tarom primește încă un împrumut de 19,33 mil. euro.
Doar în anul 2020, TAROM a primit împrumuturi sau ajutoare de la stat de peste 100 mil. euro, pentru a depăși criza provocată de pandemie. În august 2021, Guvernul a alocat alte 8 mil. euro către Tarom. Un plasture peste cangrenă. Compania avea de achitat, la sfârșitul primului semstru din 2021, datorii pe termen scurt care depășeau 150 mil. euro.
La începutul lunii mai 2022, Tarom primește alte 2 mil. euro, tot pentru acoperirea pagubelor cauzate de pandemie în anul … 2020. În iunie 2022, Iohannis a promulgat o altă lege care reglementează ajutorul de stat acordat Tarom. Urmează opulența altor împrumuturi.
Grindeanu anunță miercuri, 7 septembrie 2022, acordarea a încă 5 mil. euro companiei Tarom. Să-i aducă acasă pe cei lăsați de Blue Air prin alte țări. Guvernul va recupera banii și celelalte datorii ulterior, de la Blue Air. Să mai spună cineva că ceata lui Ciucă nu are umor!
De peste 20 de ani, cetățenii plătesc salariile generoase ale angajaților Tarom. Salarii care le aduc unora și niște pensii cu adevărat speciale, mult peste nivelul de la care începe nesimțirea.
Falimentul Blue Air este o chestiune de timp. Falimentul Tarom este o problemă de bun simț. Falimentul României este cauzat de indivizi ca Bode, Burduja, Grindeanu sau Ciucă. Nulități care nu au proprietatea consecințelor inconștienței lor.
Nu sunt bani pentru pensii și salarii, pentru investiții sau infrastructură, pentru sănătate și învățământ? De unde să fie, dacă îi fură Camorra din Guvern!? Sau, pur și simplu îi aruncă, iresponsabil?!
https://www.facebook.com/politicaapocalipsei
ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE https://politicaapocalipsei.net/: https://politicaapocalipsei.net/2022/09/07/falimentul-blue-air-o-afacere-de-succes-a-statului-roman/
