Responsabil de investițiile străine în România este … românul. În anul 2021, românii din străinătate au trimis acasă peste 3,4 mld. euro. Suma depășește cele 3 mld. euro de investiții străine directe în România.
Altfel, pe hârtie stăm bine. Ciucă și Iohannis se întâlnesc lunar cu investitorii americani, germani sau francezi. Doar că investițiile străine în România se ascund în spatele unor cifre care denaturează trist adevărul. În fapt, investitorii sunt oameni de afaceri interesați mai mult de schimburi comerciale.
Investițiile străine directe în România sunt la un nivel alarmant, care nu face decât să confirme lipsa de interes față de țara noastră. Ciucă și Iohannis flutură banii din PNNR și fonduri structurale, la fiecare ieșire publică. De la întâlnirile cu „investitorii străini” până la deschiderea anului școlar, discursul celor doi este despre PNRR.
Vorbe goale! În fiecare săptămână aflăm cum mai pierdem câteva sute de milioane de euro din granturi. Bine că vin tot mai multe împrumuturi.
Ipocrizia, pleonasm politic
Germania este cel mai important partener comercial al României. Doar în primul semestru al acestui an volumul schimburilor comerciale a însumat 18,4 mil. euro. În creştere cu 12,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021.
În prima zi din septembrie s-au aniversat 20 de ani de la înființarea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane. Iohannis a trimis un mesaj în care s-a declarat mulțumit. Așa este președintele nostru, foarte mulțumit… de sine. „Interesul companiilor germane de a investi în România confirmă, totodată, rolul activ şi meritele pe care le are comunitatea germană din România în dezvoltarea cooperării economice bilaterale.”
Ciucă chiar s-a întâlnit cu investitorii germani.
„Susținerea investițiilor presupune un dialog constant și intens cu mediul de afaceri pentru a lua cele mai bune măsuri și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, pe termen lung”.
Afirmația premierului venea la o oră după ședința de Guvern în care a fost adoptat proiectul OUG privind compensările din domeniul energetic. Proiect care nu a fost pus în transparență decizională. Ciucă nu face diferența dintre dialog și monolog.
Ipocrizia eroului de la Nassiriah este egalată de cea a situației reale privind investițiile străine în România. Indiferent cum ar cosmetiza Ciucă și Iohannis situația, adevărul este că România rămâne o zonă lipsită de interes pentru investițiile străine.
Piață de desfacere pentru produse ieftine… calitativ
Un studiu al Universității din Varșovia, publicat în urmă cu doi ani, evaluează structura și dinamica investițiilor Germaniei, analizând mai mulți factori. Lucrarea „Investiții directe ale Germaniei în țări din Europa Centrală și de Est/ ECE” a luat în calcul 11 țări membre ale Uniunii Europene din zona menționată.
Materialul (disponibil aici) este relevant pentru modul în care politicienii români comunică investițiile străine și realitatea din spatele acestora.
România ocupă ultimul loc în ce privește ponderea investițiilor Germaniei în zonă. Avem un nivel al PIB-ului similar cu cel al Cehiei. Investițiile germane sunt, însă, de 3,5 ori mai mari în Cehia decât în România. Ungaria atrage 17% din investițiile Germaniei în ECE, în timp ce România – doar 8,5%.
România este doar o piață de desfacere a mărcilor nemțești prin companii ca Lidl, Kaufland, Rewe (Penny), Selgros sau Metro. Deși, nu de puține ori, calitatea produselor este inferioară celor similare din Germania, lanțurile menționate continuă să prospere.
În luna august 2022 comisarii ANPC au amendat 265 de magazine Lidl și au închis 24. Cu alte cuvinte, aproape 10% din totalul magazinelor Lidl din România au prezentat nereguli atât de grave, încât au fost închise.
Trebuie spus, însă, că aceste controale au fost superficiale și au vizat doar curățenia și termenul de garanție al produselor. Nu se fac analize asupra ingredientelor din produse. Sau analize chimice pe tipuri de mărci și produse. Aici este marea problemă pe care statul român este incapabil să o rezolve!
Un meritoriu loc… codaș
Studiul amintit a evaluat și ponderea locurilor de muncă create. Astfel, în cele 11 țări analizate, lucrau 1,5 milioane de persoane. Un procent de 19,05% din angajații filialelor germane din întreaga lume. Acest aspect subliniază faptul că investițiile germane în ECE necesită mai multă forță de muncă decât media de la nivel mondial.
România este nominalizată ca exemplu negativ. În timp ce valoarea investițiilor a fost de 8,53% din total, ponderea locurilor de muncă realizate a fost de 15,42%. Astfel, în medie, un stoc de investiții de 41,83 mil. euro a creat 1.000 de locuri de muncă în România.
Aceasta a fost a doua cea mai mică valoare din cele 11 țări analizate. În Estonia au fost necesare 41,5 mil. euro pentru 1.000 de locuri de muncă, în timp ce în Ungaria 96,07 mil. euro au creat 1.000 de locuri de muncă, cea mai mare valoare din regiunea ECE.
Aminteam de „investițiile” Germaniei în lanțurile de supermaketuri din România ca fiind cele mai mari din țară. În Ungaria principalele investiții sunt făcute de companii ca Daimler (Mercedes), Audi, BMW și Opel sau de producători ca Bosch și Continental.
Toate țările din regiunea ECE au o pondere ridicată a forței de muncă calificate. România este țara cu cea mai mică valoare, dar, are, totuși, o pondere de aproximativ 80% a forței de muncă calificată în totalul forței de muncă.
Un alt factor important care determină atractivitatea țării gazdă pentru investitorii germani este infrastructura de transport din țările ECE. Calitatea infrastructurii afectează costurile de transport, care, la rândul lor, afectează investițiile. România are cel mai mic scor din regiune în ce privește analiza infrastructurii.
Căpușele României
Suntem la frontiera NATO și UE, în apropierea unui război al cărui deznodământ este greu de anticipat. Suntem țara cu cea mai mică predictibilitate legislativă din Europa. Practic, singura lege care guvernează România este… fărădelegea. Corupția a trecut peste cotele de avarie și s-a instalat comod în toate structurile statului. De ce ar investi cineva în România?
În fapt, Berlin și București sunt două capitale care se privesc, simultan, prin același binoclu. Pentru noi, Germania pare foarte aproape, un partener esențial, locul unu în top. Pentru nemți, România nici nu se vede în primii 20 de parteneri comerciali. Prin comparație, Polonia, Cehia și Ungaria prind „top 10 parteneri globali ai Germaniei”.
Este adevărat, Germania ocupă 20% din totalul exporturilor României, dar deficitul nostru comercial pe această relația a atins 4 mld. euro în anul 2021. Unul egal cu cel pe care-l avem cu China.
Faptul că Germania este principalul partener comercial al României, nu este neapărat o veste bună. Cu excepția investițiilor din sectorul auto și câteva parcuri eoliene, întregul portofoliu de investiție merge în retail. Suntem o piață de desfacere pentru producătorii nemți.
Cel mai important partener comercial, Germania, ne consideră nesemnificativi în economia investițiilor din ECE. Iar Germania este doar un exemplu. Unul care poate fi extrapolat până la nivelul partenerului strategic. Statele Unite nici nu calculează nivelul investițiilor directe în România. Într-o situație care analizează 22 de țări din Europa, noi suntem pe ultimul loc în selectul grup ”și alții” (detalii aici).
Investițiile directe străine în România sunt susținute de românii care au fugit din țară de scârba și dezgustul pe care le provoacă politicienii. Bugetul României are în cetățeanul român cel mai important contributor. Statul nu face decât să adune banii românilor și să-i împartă apoi căpușelor adunate sub sigla unui Partid. Este singura politică economică a Guvernului nostru.
ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE https://politicaapocalipsei.net: https://politicaapocalipsei.net/2022/09/06/investitiile-straine-in-romania/
