Oana Ivan
Volonté de Macron de répartir les immigrés sur le territoire et notamment dans les „espaces ruraux qui sont en train de perdre de la population”: „une formidable opportunité” dans le cadre d’une „transition démographique” selon ses mots aux Préfets… pic.twitter.com/iK4QqsErCj— Jean Louis (@JL7508) September 19, 2022
Președintele francez Emmanuel Macron a promis că un nou proiect de lege privind azilul și imigrația va fi depus de la începutul lui 2023, liderul francez subliniind necesitatea de a trimite mai mulți migranți în mediul rural francez, în timpul „tranziției demografice” a Franței.
La o întâlnire cu prefecții din 15 septembrie, Macron a spus că proiectul de lege va fi depus „de la începutul lui 2023”, cu scopul de a pune capăt unei „politici absurde” pe care o consideră a fi „ineficientă și inumană”.
Macron face eforturi pentru „o mai bună distribuție” a cetățenilor străini în Franța, în special în „zonele rurale, care pierd populație” și unde „va trebui să închidem clasele, probabil, școli și colegii”. Liderul francez susține că acești migranți vor fi mai bine primiți în aceste zone mai rurale.
„Condițiile pentru primirea lor vor fi mult mai bune (în regiunile rurale) decât dacă i-am pune în zone care sunt deja dens populate, cu o concentrare de probleme economice și sociale masive”, a spus el. Macron a precizat că dorește să mute migranții, în special, în „zonele rurale care pierd populație” și a descris intenția drept „o oportunitate extraordinară” în cadrul unei „tranziții demografice”.
Cu toate acestea, încercările de a muta migranții în regiunile rurale au fost deja întâmpinate cu o opoziție acerbă, în toată Franța. După cum a raportat Remix News, la începutul acestui an, un plan finanțat cu milioane de euro de bogata familie Cohen, este conceput pentru a plasa 70 de refugiați în ciudatul oraș francez Callac. Familia și-a descris dorința de a crea ceea ce ei descriu drept o „Arca lui Noe a timpurilor moderne”, multiculturală. Cu toate acestea, decizia a fost întâmpinată cu o opoziție acerbă din partea localnicilor orașului, cu proteste și solicitări de a organiza un referendum cu privire la planurile de relocare a migranților. Familia Cohen, nedescurajată de o astfel de opoziție, și-a extins de atunci proiectul la o mare varietate de așezări rurale franceze, cu sprijinul financiar al guvernului francez.
O inițiativă a cetățenilor care caută să blocheze propunerea, a scris o scrisoare primarului orașului, în care descrie motivele opoziției:
„Obiectivul ar fi repopularea unui mic oraș „îmbătrânit” cu migranți, revitalizarea centrului orașului și dezvoltarea activităților economice. Prin urmare, migranții ar fi supravegheați, găzduiți și instruiți și ar fi găsite 70 de locuri de muncă pentru ei.
Sosirea a 70 de familii non-europene ar bulversa total viața municipiului și a cantonului. Treizeci și opt de copii nevorbitori de franceză urmau să fie educați la școala Callac și împărțiți în clase. Acest lucru ar complica și mai mult sarcina profesorilor.
Cum le poți impune callacenilor un astfel de proiect, care să pună sub semnul întrebării identitatea populației noastre și înainte de a se determina costul real al proiectului?”, au întrebat cetățenii.
Cei care s-au opus planului au subliniat, de asemenea, ratele deja ridicate ale şomajului în propriul lor oraș și au întrebat de ce s-ar găsi locuri de muncă pentru migranţi, atunci când nu există suficiente locuri de muncă, în prezent, pentru cei care locuiesc deja acolo.
Pe ce mizează Macron?
Macron ar putea avea un obiectiv politic puternic, de a transfera mai mulți migranți în Franța rurală. Baza lui de sprijin, împreună cu a altor politicieni de stânga, este substanțial mai mare în zonele urbane, stânga fiind lipsită de sprijin în regiunile mai puțin dens populate.
Importarea unei cantități masive de popoare non-europene în ceea ce au fost, în mod tradițional, orașe și zone rurale – dintre care multe au prezentat populații europene omogene de mii de ani – poate, de asemenea, să stimuleze perspectivele electorale ale lui Macron și ale stângii, în viitor.
La ultimele alegeri, de exemplu, 85% dintre musulmani au votat pentru Macron în cursa sa împotriva lui Marine Le Pen. Dacă mai mulți musulmani pot fi aduși în Franța și absorbiți în zonele rurale, rezultatul este clar: o majoritate sigură și, poate, permanentă, pentru stânga franceză.
Datele arată, de asemenea, că protestele împotriva migrației în masă din zonele rurale nu sunt un sentiment izolat. Zonele rurale se opun, de obicei, ferm, migrației în masă.
În general, majoritatea francezilor au declarat, într-o varietate de sondaje, că doresc să reducă migrația și că imigrația a afectat securitatea internă în Franța, ceea ce se aliniază cu statisticile care arată că crimele și atacurile teroriste au crescut în tandem cu creșterea migrației.
Și mai alarmant pentru stânga politică a Franței și interesele pro-migrație e că 60% din țară crede în teoria Marii Înlocuiri, iar 67% sunt îngrijorați că acest lucru se întâmplă deja în țara lor. Sentimentul anti-imigrație rămâne mult mai ridicat în zonele rurale decât în zonele urbane, ceea ce continuă să reprezinte o provocare electorală de netăgăduit pentru Macron și partidul său.
Decizia lui Macron poate susține, de asemenea, argumentele celor care indică Marea Înlocuire, care descrie schimbarea europenilor cu non-europeni, în Occident. Intelectualii, politicienii și academicienii francezi discută și dezbat din ce în ce mai mult despre fenomen. Cu alte cuvinte, Marea Înlocuire a atins curentul principal al gândirii politice franceze și poate susține respingerea crescândă a publicului francez față de migrația în masă.
„Avem o politică care este atât ineficientă, cât și inumană!”, a spus Macron.
„Ineficienți, pentru că ne aflăm cu mai mulți străini aflați într-o situație neregulată decât mulți dintre vecinii noștri și inumani pentru că această presiune înseamnă că sunt de prea multe ori prost primiți”, a mai spus Macron.
Președintele a vorbit și despre sistemul social care atrage migranții în Franța, spunând:
„Avem un sistem de ajutor financiar, social, medical, mult mai generos decât toți vecinii noștri”.
În ceea ce privește primirea, Macron a considerat că este necesară „integrarea (migranților) mult mai rapid”, adăugând că „politica noastră de astăzi este absurdă” pentru că ea „constă în a pune femeile și bărbații care sosesc, în cele mai sărace cartiere”.
În ciuda stabilirii obiectivului unei rate de deportare de 100% pentru solicitanții de azil respinși și migranții condamnați, guvernul a reușit să atingă doar o rată de deportare de 15% – un alt factor care ar putea determina mai multă migrație în Franța.
Cu toate acestea, Macron face din nou promisiuni pe această temă, spunând că guvernul său va lucra pentru „îmbunătățirea eficacității politicilor de deportare” la graniță, în ceea ce privește cetățenii străini cu probleme ilegale. El a menționat necesitatea de a condiționa acordarea vizelor de „spiritul de cooperare [cu țările de origine], pentru a lua înapoi străinii aflați în situație neregulamentară, începând cu cei care tulbură ordinea publică”.
În timpul recentei sale călătorii în Algeria, Macron, alături de omologul său Abdelmajid Tebboune, a promovat o relaxare a regimului de vize acordat țării, în schimbul unei cooperări sporite din partea Algerului în lupta împotriva imigrației ilegale, conform Remix News.
ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE www.r3media.ro: https://r3media.ro/video-emmanuel-macron-face-eforturi-pentru-a-trimite-migrantii-in-mediul-rural-67-dintre-francezi-cred-in-teoria-marii-inlocuiri-si-se-gandesc-la-mizele-pe-care-le-urmareste-presedintele-in-functie/
