Weekendul viitor, Vienna Volksoper va sărbători deschiderea primului său sezon sub noul regizor, Lotte de Beer. Olandeza este prima femeie care conduce instituția vieneză, cu o vechime de 124 de ani și care s-a înnoit din mai multe puncte de vedere.
Viena Volksoper este situat pe Währinger Strasse, la colțul cu Gurtel, este și acum, pe jumătate, învelită de schele și pânze de protecție. Dedesubt se află o nouă fațadă: clădirea a fost renovată, curățată și, mai presus de toate, este roz, cu litere albastre, scrise de mână: „Volksoper”. În interior a fost instalat un nou concept de iluminat de tip LED, cu economie de energie, iar în următoarele câteva luni, va fi instalat pe acoperiș un sistem fotovoltaic, care este destinat să acopere un sfert din necesarul de energie electrică. Firma de stat Bundestheater-Holding va finanța și va realiza lucrările.
Nu doar aspectul celui de-al doilea cel mai mare teatru de operă din Viena, ci și ocuparea staff-ului său executiv este nouă. Regizoarea olandeză de teatru muzical, Lotte de Beer, preia conducerea și regia artistică, dirijorul israelian Omer Meir Wellber – direcția muzicală, iar regizorul și dramaturgul germano-francez Maurice Lenhard, nou-înființatul Openstudio.
Nu ne e frică de eșec!
Decizia de a opta pentru o fațadă roz poate fi înțeleasă ca o avanpremieră a sezonului care urmează. De Beer vrea să stârnească curiozitatea și să nu se ferească de orice risc: „Uneori vrem și noi să eșuăm, vrem să aducem culoare în lume!” Ea vrea să invite telespectatorii să privească lumea prin proverbialii ochelari de culoare trandafirie, penru un moment. Nu să se mintă sau să se înșele, ci să recapete controlul asupra propriei percepții și să câștige încredere – potrivit lui de Beer și directorului artistic, Christof Hetzer.
Activitatea artistică a instituției va reîncepe sâmbăta viitoare, 3 septembrie, cu premiera operetei lui Millöcker „Die Dubarry”, cu Anette Dasch și Harald Schmitt, printre alții. Urmează un matineu de familie, duminică 4 septembrie și revigorarea operei lui Rossini „La Cenerentola”, precum și noua producție a operetei lui Strauss, „Die Fledermaus” de Carsten Süss, pe 6 septembrie. De Beer este al 24-lea ocupant al scaunului de regizor al Volksoper, care a fost inițial concepută ca un teatru vorbit, pentru a răspândi cultura la periferia Vienei. A fost deschisă ca și „Kaiserjubiläums-Stadttheater” în decembrie 1898, în onoarea aniversării a 50 de ani de la întronarea împăratului Franz Josef. După aceea, lucrurile au degenarat pentru instituție: Volksoper a trecut prin războaie, crize și conduceri mai puțin reușite, precum și zboruri artistice ale fanteziei, adăugarea propriului balet și succese financiare.
De la Maastricht, la Viena
La 41 de ani, de Beer este cunoscută ca un regizor de teatru muzical consacrat în Europa. După ce a studiat canto, pian și actorie la Maastricht, a trecut la regie, la Amsterdam, unde și-a încheiat studiile în 2009, la Universitatea de Arte. Prin colaborarea cu Peter Konwitschny, ea și-a deschis lumea vorbitoare de germană și a debutat la Opera din Leipzig cu o adaptare muzicală-teatrală a piesei lui Jelinek „Clara S.”, cu partitura compozitoarei Nicoleta Chatzopoulo.
În 2010 ,a fondat compania Operafront, care vrea să facă genul atrăgător, în special pentru tineri. Au urmat premii la categoria „Nou venit” la International Opera Awards 2015, de la Londra, „Distinguished Artist Award” al Societății Internaționale pentru Artele Spectacolului în 2018 și o nominalizare la International Opera Awards 2020, la categoria „Cel mai bun dierctor”. A montat la Stuttgart, Leipzig, Amsterdam, Essen, Copenhaga, la Opera de Stat din Bavaria din Munchen și la Opera din Malmö.
În Austria, a regizat „La Bohème” de Puccini la Opera de Cameră din Viena în 2013 și „La Traviata” de Verdi. în 2016. Din 2014, la Theater an der Wien au urmat producții de operă: „Les Pêcheurs des Perles” de Bizet, „Slujitoarea din Orléans” de Ceaikovski și, cel mai recent, „Jenůfa” de Janáček, ca producție de rămas bun pentru gazda Roland Geyer. De Beer preia Vienna Volksoper de la Robert Meyer, cel mai longeviv director al instituției, cu 15 ani de serviciu.
